Institutul naţional pentru cercetări spaţiale (INPE) din Brazilia, agenţia guvernamentală responsabilă pentru evaluarea defrişărilor din zona amazoniană, a raportat luna trecută 2.254 kilometri pătraţi de zone defrişate din ţară, comparativ cu 596,6 kilometri pătraţi, în iulie 2018, o creştere cu 278% într-un an.
Cele mai recente date ale INPE au indicat o creştere cu 88% a defrişărilor în Brazilia în iunie în comparaţie cu aceeaşi lună a anului trecut.
Zonele defrişate au atins 6.833 de kilometri pătraţi în ultimele 12 luni, în creştere cu 40%, potrivit aceluiaşi organism.
Guvernul Bolsonaro l-a demis recent pe directorul INPE, Ricardo Galvao, acuzat că ar fi furnizat cifre ”mincinoase” pentru a face ”jocul ONG”, notează AFP.
Pentru şeful statului, un cunoscut climato-sceptic, datele care indică o creştere recentă a fenomenului defrişărilor ”nu corespund realităţii” şi ”lezează imaginea Braziliei”.
Distrugerea pădurii amazoniene de pe teritoriul Braziliei a atins în 2018 cel mai înalt nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor guvernamentale publicate la sfârşitul anului trecut, principalele cauze fiind exploatarea forestieră ilegală, după cum a declarat la acea vreme ministrul mediului, Edson Duarte. Observatorul pentru climă din Brazilia, o reţea de organizaţii non-guvernamentale, a precizat într-o declaraţie separată că această creştere nu este surpinzătoare. În plus faţă de exploatările forestiere ilegale, sectorul materiilor prime, aflat în plină dezvoltare în Brazilia, contribuie la distrugerea pădurilor odată cu eforturile fermierilor de a se extinde.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, regiunea amazoniană este una dintre cele mai eficiente bariere împotriva încălzirii globale întrucât acţionează ca o ”chiuvetă uriaşă” care absoarbe emisiile de dioxid de carbon.
Defrişarea este una dintre principalele cauze ale încălzirii globale, provocând circa 15% din cantitatea anuală de emisii de gaze cu efect de seră, comparabil cu cantitatea emisă de sectorul transporturilor.
