Băncilor din zona euro ar trebui să li se permită să fie exceptate de la reglementările globale bancare în privinţa creditelor ipotecare sau a celor acordate companiilor, în special întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), a afirmat vineri Daniele Nouy, responsabilă cu supervizarea bancară în cadrul BCE, transmite Reuters.
„Aş sprijini îndeplinirea completă a reglementărilor Basel, cu excepţia creditelor ipotecare, deoarece nu sunt incluse în bilanţurile băncilor americane, aşadar avem elemente specifice în Europa de care trebuie să se ţină cont, şi categoric IMM-urile care, alături de corporaţii, sunt mult mai mult finanţate de bănci”, a declarat Daniele Nouy, la o conferinţă desfăşurată la Linz, în Austria.
Conform uni raport al Autorităţii Bancare Europene (EBA), sistemul bancar european are nevoie de 39,7 miliarde de euro (47 miliarde de dolari) pentru a implementa noile reglementări – cunoscute sub numele de Basel III – menite să înlăture orice îndoială cu privire la soliditatea băncilor globale.
În 2017 a fost semnat un acord privind noile reglementări globale stabilite de Comitetul Basel pentru Supravegherea Bancară (BCBS), care vor întări şi mai mult reglementările internaţionale post-criză pentru bănci.
Acordul include noi limitări ale modului în care băncile estimează riscul creditelor ipotecare, ale împrumuturilor şi ale altor active în bilanţurile lor, într-un efort de a îmbunătăţi transparenţa şi situaţia bilanţurilor, se arată în comunicatul BCBS.
Industria bancară are câţiva ani la dispoziţie pentru a introduce noile reglementări.
Oficialii europeni sunt împotriva majorării semnificative a capitalului, avertizând că, astfel, unele servicii ale băncilor vor deveni mai scumpe.
Comitetul Basel, un organism de reglementare bancară ce cuprinde aproape 30 de state, stabilise ca din 2016 să intre în vigoare noile reglementări bancare – cunoscute sub numele de Basel III.
Dar cei ce se opun noilor reglementări, în special în Europa şi Japonia, consideră că revizuirea a mers prea departe, deoarece se tem că băncile vor trebui să majoreze excesiv de mult nivelul capitalului. Autorităţile din Europa solicitau ca cerinţele de capital să fie calibrate conform riscurilor pe care şi le asumă băncile şi a modelelor lor de afaceri.
Normele Basel III, elaborate după izbucnirea crizei financiare, vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, precum şi rezervele lor de lichidităţi pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize.
Guvernele din întreaga lume au cheltuit miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru a salva băncile care au întâmpinat probleme după criza financiară din 2007 – 2009 şi al căror faliment ameninţa stabilitatea întregului sistem financiar global. De atunci, organismele de reglementare din G20 au încercat să găsească modalităţi pentru a evita repetarea unei astfel de situaţii.A
