Economia elveţiană ar urma să înregistreze un avans de 2,25% în 2018, previzionează FMI, în timp ce Guvernul estimează un avans de 2,4%.
Riscurile la adresa economiei Elveţiei sunt legate de posibila intensificare a disputelor comerciale şi geopolitice, precum şi de dezechilibrele de pe piaţa ipotecară şi imobiliară, se arată în raportul FMI.
Şi Banca Naţională a Elveţiei (SNB) şi-a exprimat săptămâna trecută îngrijorarea că protecţionismul şi sporirea tensiunilor comerciale pe plan global ar putea majora cererea pentru franci, chiar dacă SNB menţine politica sa monetară ultra-expansivă.
Francul elveţian, considerat ca o valoare de refugiu, este afectat de turbulenţele de pe pieţele financiare. De asemenea, francul este sub presiune după “Frankenschock” – decizia din 15 ianuarie 2015 a Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB) de a elimina pragul minim de 1,20 franci pentru un euro.
Protecţionismul SUA ar putea deveni o ameninţare pentru economia elveţiană, dependentă de exporturi, şi ar putea majora cererea pentru franci, ceea ce va aprecia moneda Elveţiei, a avertizat preşedintele SNB, Thomas Jordan.
Intervenţiile valutare şi ratele negative ale dobânzilor sunt principalele instrumente prin care Banca Naţională a Elveţiei încearcă să provoace deprecierea monedei naţionale, care este în mod constant descrisă ca “semnificativ supraevaluată”. Un franc prea puternic afectează exporturile Elveţiei şi chiar avansul economiei.
Prin menţinerea politicii monetare ultra-relaxate şi aprecierea francului ca “semnificativ supraevaluat”, Banca Naţională a Elveţiei a indicat că nu se grăbeşte să înceapă majorarea ratelor dobânzilor, chiar dacă BCE a anunţat reducerea măsurilor de stimulare.
“O valoare de refugiu este ceea ce toţi căutăm în perioade de incertitudini politice sau de turbulenţe pe pieţele financiare, când încrederea este în scădere”, a afirmat Jordan la postul elveţian de televiziune SRF.
Aceste evoluţii sunt determinate de protecţionism, dar şi de alte riscuri precum conflictul dintre Europa şi Rusia, sau America şi Coreea de Nord. Toate acestea pot schimba rapid perspectivele pieţelor financiare şi atunci francul redevine o valoare de refugiu, a explicat şeful SNB.
Acesta a adăugat că Elveţia este dependentă de o piaţă mondială deschisă, iar impunerea tarifelor vamale este dăunătoare pentru această ţară.
În 8 martie, preşedintele Donald Trump a anunţat introducerea unor tarife de 25% la importurile de oţel şi de 10% la aluminiul importat. exceptând Canada şi Mexic. Taxele au intrat în vigoare în data de 23 martie. Joi, Casa Albă a informat suspendarea tarifelor până la 1 mai 2018 pentru importurile din statele membre ale UE, Argentina, Australia, Brazilia, Coreea de Sud, Canada şi Mexic, cei mai mari comerciali ai SUA, iar negocierile continuă. După 1 mai, preşedintele SUA va anunţa ce state vor fi exceptate permanent, potrivit AGERPRES.
