Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: NATO

Avertisment NATO: Rusia și China au ample campanii de dezinformare despre pandemie

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, fost ministru de Externe al României, avertizează că o serie de “agenți statali”, adversari ai Occidentului, au campanii ample de dezinformare cu privire la coronavirus.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 13.09.2020 - 23:11

Alianța Atlanticului de Nord (NATO), Uniunea Europeană și grupul G7 al principalelor țări industrializate au identificat “agenți statali și non-statali” care derulează campanii de dezinformare cu privire la epidemia de coronavirus și la măsurile sanitare impuse de guvernele țărilor occidentale, a declarat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, fost ministru de Externe al României.

“Am asistat la o dezvoltare incredibil de masivă de dezinformare, de teorii ale conspirației, de atacuri cibernetice și atacuri hibride, și evident că acest lucru ne preocupă. De unde vin aceste atacuri? De la agenți statali și non-statali. Pentru că sunt actori statali care încearcă să profite de acest moment de cumpănă și să amplifice fracturi, unele pre-existente în societățile noastre, altele pur și simplu imaginare, să încerce să vină cu un contra-narativ în care spun: Statele autoritare sunt mai eficiente în a lupta cu criza. Am găsit eu primul vaccinul!”, a explicat Mircea Geoană într-un interviu publicat de Digi 24.

Potrivit diplomatului Mircea Geoană, Rusia, China și Iran sunt acei “actori statali” care au derulat acțiuni de dezinformare și de inducere a “teoriilor conspirației” în rândurile opiniei publice din statele membre NATO și UE, inclusiv în România.

“Noi, mai ales românii, care suntem în prima linie, trebuie să înțelegem că nu tot ce zboară se mănâncă”, avertizează fostul ministru de Externe al României.

Cu privire la știrile false, trebuie amintit că acțiunile fake news au ținte mult mai largi decât epidemia de coronavirus și că o asemenea țintă a fost, săptămâna trecută, chiar Mircea Geoană. “Surse neoficiale” anunțau că acesta ar fi fost demis din funcția de secretar general adjunct al NATO (a doua funcție, ca importanță, în ierarhia Alianței). Ulterior, atât Mircea Geoană cât și Alianța Atlantică au dezmințit această știre.

 

“Sunt actori statali care încearcă să profite de acest moment de cumpănă și să amplifice fracturi, unele pre-existente în societățile noastre, altele pur și simplu imaginare”

Mircea Geoană,

Secretar general adjunct al NATO

“Cei cu minciunile şi fake news nu se opresc! În continuare se încearcă prin orice metodă posibilă să răspândească minciuni care să facă oamenii să refuze să respecte sfaturile, recomandările şi regulile care se referă la prevenirea răspândirii virusului SARS-COV 2”

Raed Arafat,

Secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne

 

Care este scopul unor asemenea campanii fake-news?

Unele țări încearcă doar să-și aducă beneficii de imagine, dar altele urmăresc să amplifice disensiuni pre-existente între țările occidentale sau să inițieze asemenea disensiuni.

Ce efecte pot avea campaniile de dezinformare asupra României?

Un recent sondaj de opinie arăta că doar 55,4 la sută dintre cetățenii României consideră noul coronavirus drept o amenințare reală. La polul opus, 11,6 la sută dintre români se declară “siguri” că noul coronavirus este o invenție.

 

 

Din păcate, în ciuda avertismentelor lansate de oficiali occidentali, inclusiv din România, aceste “teorii ale conspirației” au succes în anumite grupuri de populație și subminează eforturile autorităților în campania împotriva pandemiei. Ce-i drept, există și ajutoare din partea unor țări mai puternice câtre altele mai mici, iar acest gen de acțiune este considerat de secretarul general adjunct al NATO ca fiind pozitiv.

“O țară sau alta încearcă să își facă reclamă, să își facă publicitate pozitivă pentru faptul că au trimis un ajutor într-o țară sau în alta, asta este altceva, asta este competiție care, până la urmă, este legitimă. Încerci să îți vinzi brand-ul de țară”, explică fostul ministru de Externe al României.

El amintește că țări occidentale au ajutat România și că România, la rândul ei, a trimis ajutoare sanitare către Republica Moldova.

Dincolo de aceste aspecte concrete, trebuie însă amintit că ajutoarele internaționale n-au adus mereu ecouri pozitive, o asemenea situație înregistrându-se chiar în cazul convoiului cu ajutoare trimis, la mijlocul anului 2020, de la București la Chișinău. Acel ajutor a fost criticat de unele persoane publice din Basarabia și a riscat chiar să inflameze relațiile dintre România și Republica Moldova, în loc să le întărească.

Dar nici la București eforturile autorităților României nu sunt unanim apreciate. Astfel, un recent sondaj de opinie arăta că doar 55,4 la sută dintre cetățenii României consideră noul coronavirus drept o amenințare reală. La polul opus, 11,6 la sută dintre români se declară “siguri” că noul coronavirus este o invenție. Iar o treime dintre cetățenii României (33 la sută) recunosc faptul că nu mai știu ce să creadă despre acest subiect.

De menționat este și faptul că, potrivit aceluiași sondaj, doar 17,9 la sută dintre români au încredere în comunicatele Guvernului.

Comentarii