Fără să obțină primul loc și nici să fie în măsură a guverna cele două landuri unde au avut loc alegeri, duminică, în fosta RDG, extrema-dreaptă a realizat o performanță, la 30 ani după căderea Zidului Berlinului, un succes previzibil. Un succes apreciat de analiști ca o formă de avertisment pentru marea, dar fragila coaliție a cancelarului Angela Merkel, care guvernează fără întrerupere de șase ani. Coaliția regrupează formațiunea cancelarului, conservatorii CDU și social-democrații din SPD. În Saxonia, AfD a câștigat 15 puncte în raport cu scrutinul din 2014, și la doar patru puncte în spatele CDU. În Brandenburg, cu 25% din intențiile de vot, AfD a făcut joc egal cu SPD, care conduce regiunea de trei decenii în sânul unei coaliții de stânga. Perspectiva de a vedea AfD la putere înfricoșează mare parte din societatea germană. Vineri, Der Spiegel a dezvăluit că șeful AfD din Brandenburg, Andreas Kalbitz, a participat în 2007 la un marș organizat de partidul grec neonazist „Zori Aurii“, unde unii activiști s-au „remarcat“ agățând două cruci-simbol al nazismului la balconul hotelului lor. Circa 5,5 milioane de persoane au fost chemate la urne pentru a alege noile parlamente regionale. Deși nu este vorba decât de 12% din corpul electoral german, aceste scrutinuri, completate de un al treilea în Thuringia (altă regiune din fosta RDG), la 27 octombrie sunt puse sub lupă. În Brandenburg, partidul social-democrat, partener minoritar în coaliția la putere la Berlin, a reușit să-și salveze primul loc, cu 27,5%, potrivit estimărilor. Vecine cu Berlinul, landurile Saxonia și Brandenburg au format, secole la rând, o parte a teritoriului Prusiei și în epoca Războiului Rece au aparținut fostei RDG, până când Leipzig, în Saxonia, devenea în urmă cu 30 de ani centrul contestării est-germane, finalizată cu căderea Zidului. Duminică, extrema-dreaptă, care visa să facă din aceste două landuri laboratorul ideilor sale, cucerind pentru prima oară în istoria sa cel puțin una dintre ele, profitând de o descentralizare care atribuie guvernelor locale largi prerogative politice, a fost nevoită a se mulțumi cu locul 2.
Estul Germaniei, bastion electoral al AfD
Pe eșichierul electoral, dacă social-democrații, parteneri în marea coaliție la Berlin, vor etala o nouă derută în cele două regiuni ar putea încuraja aripa stângă a partidului să pledeze în favoarea unei retrageri din coaliția formată cu CDU la nivel federal, fragilizând Guvernul Merkel. O decizie care însă nu va fi luată înainte de sfârșitul anului, dar o înfrângere nu va împiedica social-democrații să continue a guverna în plan regional, în virtutea regulii „cordonului sanitar“, stabilită de partidele tradiționale. Acestea din urmă s-au angajat să nu formeze nicio alianță cu AfD la nivel local. O coaliție eteroclită s-ar putea forma, în Saxonia, între CDU, SPD și Verzi, cu scopul împiedicării AfD să preia puterea la Dresda. În landurile unde un număr mare de tineri emigrează anual spre vestul țării, germanii din fosta RDG suferă de un sentiment de declasare, în pofida scăderii ratei șomajului în ultimul deceniu, iar politica de primire a refugiaților, promovată de Angela Merkel după 2015, a afectat o parte a populației. AfD a pedalat pe aceste temeri, făcând campanie împotriva formațiunilor tradiționale, pe care le aseamănă cu vechiul partid comunist.
