ANTIFA, curentul ideologic și de acțiune pe care administrația Trump îl învinovățește pentru proteste violente care au cuprins Statele Unite în ultimele zile, reprezintă o prescurtare a termenului „antifascist” care a ajuns să fie asociat tot mai des cu mișcările difuze ale protestatarilor neo-marxiști care se angajează în tehnici de protest agresive, precum vandalismul.
ANTIFA nu este, însă, o organizație în sine, nu are un lider, membri determinați individual, sau structuri centralizate definite. Mai degrabă, este o mișcare vag definită de oameni care împărtășesc tactici și ținte comune de protest.
Paradoxal, acțiunile ANTIFA sunt protejate în prezent chiar de către legislația americană, normativele care permit guvernului federal să considere anumite grupări drept entități teroriste și să le impună sancțiuni fiind limitate la grupuri străine. Practic, în prezent, în Statele Unite, nu există nicio lege a terorismului intern, în ciuda propunerilor periodice de creare a unui cadru normativ care să reglementeze acest domeniu, fapt confirmat la nivel oficial și de Mary B. McCord, fostă șefă a Diviziei de Securitate Națională a Departamentului de Justiție.
În momentul de față, singurele organisme abilitate să cerceteze acțiunile grupurilor ce se manifestă în zona curentului ANTIFA sunt F.B.I și structurile locale și statale de Poliție care, însă, nu pot investiga terorismul intern decât încadrându-l în aria terorismului domestic și a întreprinderilor criminale.
Activiștii pentru libertăți civile, primii opozanți ai reglementărilor solicitate de Donald Trump
Pentru asociațiile ce luptă pentru respectarea drepturilor civile, multe dintre ele purtătoare de mesaje neo liberaliste, progresiste, similare ideologiei pentru care luptă ANTIFA, decizia lui Trump este considerată parte a efortului administrației republicane de a acuza activiștii de extremă stânga pentru violența care a lovit națiunea după moartea lui George Floyd în custodia poliției în Minneapolis săptămâna trecută.
Hina Shamsi de pildă, directorul de proiecte privind securitatea națională al Uniunii Americane pentru Libertăți Civile, a condamnat propunerea lui Donald Trump, opinând că, pentru președintele american terorismul este doar o etichetă politică, ușor de abuzat și de folosit în mod eronat. „Nu există nicio autoritate legală pentru desemnarea unui grup intern ca și organizație teroristă. Orice astfel de încadrare ar ridica îngrijorări semnificative privind respectarea Primului Amendament al Constituției”, a mai precizat Hina Shamsi, bazându-se, așa cum arătam mai sus, tocmai pe vidul legislativ american existent în prezent în materia terorismului intern.
În ciuda acestui fapt, în contextul unei îngrijorări publice crescânde față de valul de distrugeri care a cuprins în acest moment multe dintre orașele americane, faptul că președintele Trump nu are suportul legal pentru a cere administrației sale să desemneze un grup ca organizație teroristă internă nu a contat pentru o mare parte a observatorilor obiectivi ai evenimentelor, mulți dintre aceștia lăudând inițiativa prezidențială.
Mișcarea ANTIFA și secretele organizării și funcționării sale
ANTIFA se definește ca o mișcare opusă fascismului, introducând un set de strategii și practici dezvoltate în deceniile 3 și 4 ale secolului XX, ca reacție la doctrinele totalitare din Italia, Germania și Spania. Entitatea difuză la nivel mondial combină mișcările de stângă radicală cu politica anarhistă și respinge rasismul, sexismul, homofobia și islamofobia, devenind practic brațul armat al opoziției directe, prin acțiuni violente, la elementele țintite de campaniile cunoscute de multă vreme ca poliție a limbajului, înglobate în confruntarea ideologică numită corectitudinea politică.
În Statele Unite, ANTIFA a început să se contureze după alegerea din 2016 a lui Donald Trump, pretextându-se nevoia de contracarare a amenințării dreptei extremiste, despre care neo marxiștii spuneau că ar sta în spatele propulsării lui Trump în Biroul Oval de la Washington.
Unul dintre primele grupuri din Statele Unite care a folosit termenul analizat a fost Rose City Antifa, fondată în 2007 în Portland. Mișcarea ANTIFA a câștigat mai multă vizibilitate în 2017, după o serie de evenimente care au pus în evidență în mod violent protestatarii așa zis antifascisti, inclusiv lovirea unui membru proeminent al mișcării de extremă dreapta, anularea unui eveniment, la Universitatea din California, care avea ca protagonist un scriitor de dreapta, și confruntările violente cu protestatarii de extremă dreaptă din Charlottesville.
Este imposibil de știut câte persoane se socotesc, în prezent, membri ANTIFA. Aderenții săi recunosc că mișcarea este secretă, nu are lideri oficiali și este organizată în celule locale autonome. De asemenea, aceasta este doar una dintr-o întregă constelație a mișcărilor activiste care s-au reunit în ultimii ani pentru a se opune extremei drepte. Membrii ANTIFA fac campanie împotriva acțiunilor pe care le consideră autoritare, homofobe, rasiste sau xenofobe. Deși ANTIFA nu este afiliată cu alte mișcări de stânga – și este uneori privită ca o distragere de către alți organizatori – membrii acesteia lucrează uneori cu alte rețele de activiști locali care se ridică în jurul acelorași probleme, cum ar fi mișcările ”Occupy” sau ”Black Lives Matter”. Aderenții ANTIFA participă și la forme mai pașnice de organizare a comunității, dar consideră că utilizarea violenței este justificată pornind de la premiza că, de vreme ce grupurile rasiste sau fasciste au voie să se organizeze liber, acest fapt va avea ca rezultat inevitabil violența împotriva comunităților discriminate pe care ANTIFA le apără.
ANTIFA – Anarhie, incultură politică și confuzie ideologică
Din păcate, ceea ce alimentează în prezent acțiunile ANTIFA este tocmai cadrul normativ mondial care sprijină diversitatea și multiculturalismul. Într-o confuzie ideologică evidentă, susținătorii ANTIFA sancționează cu epitetele fascist, rasist, sexist, clasist, homofob pe oricine se opune ideilor lor, uitând faptul că nazismul și fascismul german și italian sunt doctrine desprinse tocmai din ideile totalitariste de tip socialist – comunist ale începutului de secol trecut.
Îmbrăcați în negru, exact ca organizația paramilitară fascistă „Cămășile negre” (Squadristi) din Italia anilor ’20, ori ca batalioanele de asalt brune (Sturmabteilung SA) din Germania anilor ’30, dar pictați cu seceră, ciocan și steaguri roșii comuniste, reprezentanții ANTIFA militează pentru neoliberalismul american, care este de fapt o variantă a socialismului. Neoliberalismul american are un conținut ideologic bazat pe rolul dominant și intervenționist al unui stat care sprinină justiția socială, multiculturalismul, acțiunea afirmativă, corectitudinea politică, avorturile și căsătoriile homosexuale, multe dintre conceptele neoliberale americane derivân din curentul filozofic al marxismului cultural, inițiat de scoala de la Frankfurt și importat în Statele Unite de intelectualii refugiați din Germania și Austria, în frunte cu Herbert Marcuse.
