Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Într-un interviu apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung, cancelarul german, Angela Merkel, a detaliat răspunsul său pentru președintele francez asupra viitorului zonei euro.

Angela Merkel propune un Fond Monetar European pentru țările UE aflate în criză

Merkel acceptă un buget limitat de investiții în momentul în care un guvern anti-austeritate, populist și eurosceptic s-a instalat la putere în Italia. Luni de zile Angela Merkel a fost acuzată pentru tăcerea față de propunerile formulate din septembrie 2017 de Emmanuel Macron.

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 05.06.2018 - 07:29

La mai puțin de o lună înaintea unui summit european pe această temă, Merkel a declarat că „avem nevoie de o mai mare convergență economică între statele membre ale zonei euro” și a acceptat principiul a două mecanisme limitate de întrajutorare între țările membre: un buget de investiții care să fie inclus în bugetul mai larg al UE și un nou sistem de creditare pentru țările în dificultate, numit Fond Monetar European.

 

    Un ajutor de doar două cifre în miliarde euro

 

În actualul context, ea a precizat că este dispusă să discute cu Guvernul italian despre mijloacele de ajutorare a tinerilor pentru a-și găsi de lucru, rata lor de șomaj fiind foarte mare în Italia. Merkel a fixat totuși un cadru strict acestui buget menționând „limita cu două cifre în miliarde euro”, concret câteva zeci de miliarde euro. Departe de ceea ce dorea președintele francez.

Emmanuel Macron evocase anul trecut un buget echivalent cu „mai multe puncte din PIB-ul zonei euro”, adică mai multe sute de miliarde euro.

Dar a trebuit să înfrunte voci contrare propunerilor sale în Germania, unde opinia publică se teme că va trebui să plătească pentru țările prea cheltuitoare.

Acum, venirea la putere în Italia a unui guvern format din extrema-dreaptă (Liga) și o mișcare antisistem (M5S) înclinat spre un program antiausteritate, nu favorizează propunerile șefului statului francez și întărește temerile Germaniei.

Sub presiunea opiniei publice și fragilizată politic în cel de al patrulea mandat, Angela Merkel a fixat o linie roșie pentru reformarea zonei euro.

„Solidaritatea între partenerii zonei euro nu trebuie să conducă la o uniune de îndatorare”, a avertizat cancelarul german, iar soluția ar putea fi un Fond Monetar European (FME).

Acesta va prelua o parte a prerogativelor Mecanismului European de Stabilitate (MES), însărcinat în prezent cu finanțarea datoriei țărilor aflate în criză, cum este cazul Greciei, acordându-le credite pe termen lung.

Dar FME va acorda o linie de credit pe termen mai scurt (5 ani de exemplu) pentru țările confruntate cu crize de origine externă. Merkel a subliniat că în contrapartidă, țările în cauză vor trebui să accepte – cum este în cazul FMI – ca FME să aibă drept de a monitoriza și de a interveni în politicile lor naționale.

 

    „Excepția germană de bunăstare“

 

În schimb, cancelarul german este de acord cu propunerea lui Emmanuel Macron în domeniul militar, de necesitatea înființării unei forțe europene de intervenție rapidă, care va fi complementară NATO.

Însă Alianța a propus deja înființarea unei astfel de forțe, capabilă să fie operațională în 30 de zile de la declanșarea unei situații de criză. Merkel, ca și Macron, consideră că nu este suficient de rapidă. Rusia a dovedit că își implementează „politicile agresive” peste noapte.

La Consiliul European de la sfârșitul acestei luni, care se profilează ca momentul unei reorganizări a UE, una dintre temele de discutat este noua structură a UE după Brexit și Uniunea bancară.

Și în aceste subiecte domină tot Macron, apărător al întăririi zonei euro cu un ministru de Finanțe și un buget comun pentru angajarea pe o cale care duce spre o Europă mai rapidă, cu un nucleu mai integrat și coerent și Merkel, care după formarea coaliției cu SPD și noua opoziție de dreapta, se îndreaptă spre un FME, vizând crearea de mecanisme capabile să susțină partenerii în dificultate pe termen lung protejând totodată „excepția germană de bunăstare”.   

 

Comentarii

loading...