9.8 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăInternaționalAnaliza Reuters anulează argumentele giganților americani în ”marea taxare” propusă de Biden

Analiza Reuters anulează argumentele giganților americani în ”marea taxare” propusă de Biden

Companiile americane plătesc mai puțin impozit pe venit decât concurenții lor din străinătate și probabil că vor continua să facă acest lucru în cadrul unei majorări a impozitelor propusă de președintele Joe Biden, potrivit unei analize Reuters asupra datelor financiare a sute de firme din SUA și a celor internaționale.
 
Analiza anulează argumentele unor directori de companii și grupuri comerciale conform cărora planul lui Biden ar lăsa firmele americane să plătească unele dintre cele mai mari impozite din lume și să se lupte pentru a concura împotriva rivalilor străini. Reprezentanții industriei au făcut lobby agresiv împotriva propunerii, care ar crește rata impozitului pe profit la 28%, de la actualul 21%. Președintele dorește, de asemenea, un impozit minim de 21% pe venitul din străinătate, în creștere de la 10,5%.
 
Companiile americane plătesc de obicei mai puțin – uneori mult mai puțin – decât acele rate statutare, deoarece codul fiscal american este neobișnuit de generos cu scutiri și deduceri de impozite și permițând planificarea fiscală în străinătate, potrivit analizei Reuters. Analiza a fost revizuită de patru cadre universitare cu experiență în măsurarea plăților impozitului pe profit.
Reuters a examinat ratele efective de impozitare – care reflectă plățile fiscale reale raportate de 52 dintre cele mai mari companii multinaționale din SUA, apoi le-a comparat cu ratele plătite de principalii concurenți de peste mări ai acestor companii. Companiile americane au plătit o rată medie efectivă de impozitare de 16% în 2020, comparativ cu o rată medie de 24% plătită de 200 de companii străine pe care firmele americane le-au numit competitori în depuneri.
 
Dacă ratele de impozitare propuse de Biden s-ar aplica câștigurilor din 2020 ale firmelor americane, companiile ar fi plătit rate efective în medie cu aproximativ cinci puncte procentuale mai mari, sau 21%, a constatat analiza Reuters.
 
Aceasta este încă mai mică decât rata medie plătită de concurenții lor din străinătate. Mai mult, firmele americane ar păstra probabil un avantaj fiscal mai mare față de rivalii lor străini arată analiza, din două motive.
În primul rând, calculele Reuters nu iau în considerare impactul noilor reduceri fiscale pentru firmele americane, pe care Biden le propune să încurajeze investițiile în producția internă și energia curată.
În al doilea rând, planul Biden ar impune, de asemenea, companiilor străine cu operațiuni din SUA să plătească impozite mai mari pe veniturile lor din SUA.

Grupurile de lobby ale afacerilor au susținut că propunerea Biden, care necesită aprobarea Congresului, ar lăsa firmele autohtone la mila rivalilor lor străini.
 
Reuters s-a bazat pe concluziile Departamentului Trezoreriei administrației Biden și a Casei Albe. Casa Albă a declarat: „Această raportare evidențiază încălcarea codului impozitului pe profit. Cele mai mari corporații nu își plătesc cota echitabilă în Statele Unite și plătesc mai puțin în alte țări concurente. ” Propunerea lui Biden, a spus Casa Albă, este concepută pentru a aborda „jocurile și cadourile fiscale care stau la baza ratelor de impozitare descrise în acest raport”.
 
Democrații din Congres depun un proiect de lege pentru a pune în aplicare planul lui Biden. Ar putea fi votat oricând în Senatul divizat.
 
Toate cele 52 de firme americane examinate de  Reuters și, în majoritatea cazurilor, rivalii lor de peste mări, au publicat reconcilieri detaliate explicând abaterea dintre factura fiscală reală și statutul ratei impozitului utilizat în țările lor de origine. Aceste dezvăluiri arată că ratele de impozitare efective și relativ scăzute ale firmelor americane provin din dispoziții favorabile afacerilor, unice în Statele Unite.
 
De exemplu, reducerile fiscale din SUA pentru a încuraja cercetarea și alte activități generează economisiri mai mari decât în alte țări. SUA permit deduceri fiscale pentru multe cheltuieli – cum ar fi divertismentul pentru clienți, compensații pe stoc și anumite costuri juridice – care nu sunt de obicei deductibile în altă parte. Și companiile americane pot economisi mult mai mulți bani transferând profiturile în țările cu paradisuri fiscale decât, de exemplu, rivalii lor din Japonia, Germania sau Franța, ale căror guverne limitează astfel de manevre.
PricewaterhouseCoopers a menționat că rata nominală medie de impozitare în țările dezvoltate a fost de 23% – mai mică decât rata propusă de Biden de 28% – și a îndemnat companiile să facă lobby împotriva creșterilor. Directorul financiar al Johnson & Johnson, Joseph Wolk, a declarat analiștilor în aprilie că planul lui Biden va face ca rata SUA să fie cea mai mare dintre țările dezvoltate.
 
Astfel de comparații simplificate nu reflectă însă impozitele reale plătite după deduceri, credite și alte avantaje de care se bucură firmele americane. Johnson & Johnson, de exemplu, a plătit o rată de impozitare efectivă mai mică de 11% în 2020, potrivit raportului anual al companiei. Gigantul farmaceutic nu a comentat concluziile Reuters, însă a declarat că politica fiscală ar trebui să creeze „condiții de concurență echitabile” pentru firmele americane la nivel internațional.
 
Într-un alt exemplu tipic, Activision Blizzard Inc (ATVI.O) – editorul din California al jocurilor video de succes precum Call of Duty și World of Warcraft – a raportat că a plătit o rată de impozitare efectivă de 16% anul trecut. Doi dintre principalii săi concurenți, Sony Corporation (6758.T) și Nintendo Co Ltd (7974.T), au sediul în Japonia și au plătit rate de impozitare efective de 22%, respectiv 28%, conform rapoartelor lor anuale.
 
Compania și-a redus plățile de impozite prin reduceri și deduceri de impozite și prin filiale care operează în țări de tip paradis fiscal. Activision, de exemplu, a economisit sute de milioane în impozite în ultimul deceniu, arată înregistrările companiei, raportând profituri de miliarde de dolari printr-o filială cu sediul în Bermuda, o insulă fără impozit pe profit. Activision a raportat că și-a redus rata globală de impozitare efectivă în 2020 cu 4 puncte procentuale din cauza ratelor reduse de impozitare plătite de filialele sale străine.
 
Rivalii Activision Sony și Nintendo generează fiecare aproximativ trei sferturi din veniturile lor în afara Japoniei, comparativ cu aproximativ jumătate pentru Activision. Și totuși, Nintendo a raportat că impozitele pe veniturile din străinătate și-au redus rata efectivă de impozitare cu doar 0,6 puncte procentuale, în timp ce Sony a raportat o scădere de 2,4 puncte procentuale.
 
Paradisurile fiscale precum Bermuda nu oferă același beneficiu firmelor japoneze. Japonia are o lege care permite autorităților să perceapă impozite corporative japoneze de aproximativ 30% asupra oricăror venituri raportate din operațiuni în jurisdicții străine cu o rată de impozitare mai mică de 20%. Reguli similare sunt comune în alte țări industrializate decât Statele Unite.
 
Un alt motiv pentru care Activision a plătit o rată de impozitare efectivă relativ scăzută este acela că plățile sale fiscale către statele americane au crescut rata totală a companiei doar cu 2 puncte procentuale. Acest lucru este tipic: în medie, ratele efective ale celor 52 de multinaționale din SUA examinate de Reuters au crescut cu doar 1 punct procentual din plățile de impozite de stat. Grupurile de afaceri menționează adesea 4% sau 5% ca sarcină tipică de impozitare a statului, pe baza mediilor ratelor statale statutare care de obicei nu echivalează cu impozitele reale plătite.
 
O serie de factori scad plățile fiscale de stat ale companiilor. Statele atrag adesea companiile cu scutiri de impozite și concurează între ele pentru a oferi cele mai generoase stimulente. De asemenea, companiile plătesc doar impozite de stat pe veniturile lor din SUA. Și pot reduce factura în continuare prin repartizarea câștigurilor către state cu impozite relativ mici.
 
La nivel federal, companiile își scad factura fiscală printr-o serie de deduceri sau credite care sunt adesea indisponibile sau limitate în alte țări. Firmele americane, de exemplu, pot deduce costul subvențiilor pentru acțiuni ca despăgubiri pentru directori și personal. Activision a raportat scăderea cotei sale efective de impozitare cu 1 punct procentual prin astfel de deduceri. În medie, firmele americane examinate de Reuters au redus economii realizate de 2,6% din această dispoziție.
 
Firma de jocuri video și-a ras alte 3 puncte procentuale din factura sa fiscală prin colectarea de credite fiscale pentru cheltuieli de cercetare și dezvoltare. Concurenții săi Nintendo și Sony au raportat reduceri fiscale mai mici din creditele de cercetare.
 
Astfel de credite sunt disponibile pentru o serie de firme din SUA, și nu doar în cercetările intensive și medicamente precum cele farmaceutice. Gigantul de îmbrăcăminte sport Nike Inc (NKE.N), de exemplu, și-a redus rata efectivă de impozitare cu 2 puncte procentuale în 2020 prin credite de cercetare și dezvoltare. Două treimi din cele 52 de companii americane Reuters examinate au raportat beneficii similare, cu o reducere medie a impozitelor de aproximativ 3 puncte procentuale.
 
Creditele fiscale pentru cercetare sunt frecvente în afara Statelor Unite, dar de obicei valorează mai puțin, adesea nu sunt suficiente pentru a justifica divulgarea companiei. Doar 18 firme din cei 200 de concurenți străini față de firmele americane examinate de Reuters au raportat beneficii din cercetare sau alte credite fiscale.
 
Unele companii americane, cu siguranță, vor primi un impact mai mare decât altele din planul fiscal Biden. Dar chiar dacă companiile americane susțin în mod colectiv un impact fiscal mai mare decât cel prevăzut, ar fi totuși bine plasate pentru a concura, arată analiza. În medie, cele 52 de companii din SUA examinate de Reuters au avut marje de profit de 24%, mult peste marja medie de 14% în rândul celor 200 de concurenți străini.
 

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

Cum își schimbă Nicușor Dan aspectul fizic, în timpul campaniilor electorale. FOTO

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, pare să fie extrem de preocupat de aspectul său fizic, în perioada campaniilor electorale, când dorește să pară...

Camere video în școli pentru siguranța elevilor

Ligia Deca, ministrul Educației, susține că utilizarea camerelor video în școli va garanta siguranța elevilor. De altfel, instituțiile abilitate și persoanele autorizate vor avea...

Koeman: Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei

„ Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei, altfel va avea parte de o seară grea la Frankfurt”, și-a...
Ultima oră
Pe aceeași temă