Fondul de recuperare al UE, care va fi compus din 390 miliarde de euro subvenții și 360 de miliarde de euro împrumuturi, va fi atașat unui nou buget multianual, pe următorii șapte ani, de 1.074 miliarde de euro, în privința căruia șefii de stat și de guvern a ajuns, de asemenea, la un acord unanim.
Acordul a fost încheiat la ora 5:30 a.m., transformând summit-ul, care a trecut într-a cincea zi, într-unul dintre cele mai lungi din istoria UE. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat acordul cu un tweet cu un singur cuvânt: „Deal!”.
Același președinte al Consiliului European, Charles Michel, găsise ieri, înaintea reluării dezbaterilor privind planul european de reviriment economic, soluția pentru a omogeniza, în plan constructiv, retorica celor 27 de lideri prezenți la negocieri.
Charles Michel a propus, în cadrul unor întâlniri separate, organizate cu reprezentanții fiecărui stat în parte în dimineața zilei de luni, ca fondul de recuperare să includă granturi în valoare de 390 de miliarde de euro, formate din credite cu dobândă scăzută, din totalul de 750 de miliarde de euro, variantă în care cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro.
Propunerea a fost acceptată atât de liderii statelor ce își manifestaseră cel mai vocal opoziția față de planul inițial al Consiliului European, Olanda și Austria, cât și de Franța și Germania, binomul de acțiune și opinie susținut de majoritatea celorlalte state membre. Propunerea inițială a lui Michel avea în vedere granturi de 500 de miliarde de euro, premierii Olandei și Austriei pledau pentru subvenții de 350 de miliarde de euro, în timp ce Germania și Franța cereau cel puțin 400 de miliarde de euro. Într-o a doua variantă, dezbătură duminică seară, grupul celor cinci state frugale – Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia – a propus reducerea instrumentului de redresare la 700 de miliarde de euro, cu o împărțire egală, 350 de miliarde de euro sub formă de granturi, și 350 de miliarde de euro ca împrumuturi, ideea fiind considerată inacceptabilă Franța, Germania ori Italia.
„Negocierile dure s-au încheiat. Putem fi foarte mulțumiți de rezultatul de astăzi. Vom continua în după-amiaza asta”, a spus Sebastian Kurz într-o postare pe Twitter, ieri dimineață, anunțând acordul principial ca o victorie a statelor care făcuseră opoziție Franței și Germaniei, spre iritarea absolută a liderilor acestora.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a “bătut cu pumnul în masă”
Preşedintele Emmanuel Macron a criticat duminică seară opoziţia exprimată la adresa solicitării sale de a se aloca statelor membre o parte semnificativă din totalul fondului destinat relansării sub formă de subvenţii. Iritat de consecvența reprezentanților statelor “frugale” (Olanda, Suedia, Danemarca, Austria), cărora li s-a alăturat Finlanda, foarte rezervate în privinţa acestui plan, Macron și-a pierdut cumpătul la reuniunea la nivel înalt a şefilor de stat şi de guvern de la Bruxelles dedicată planului de relansare economică a UE, bătând efectiv cu pumnul în masă pentru a denunţa reaua voinţă a unora din omologii săi. Macron a criticat vehement comportementul cancelarului austriac Sebastian Kurz, atunci când acesta s-a ridicat de la masa negocierilor pentru a răspunde la telefon. “Vedeți? Nu-i pasă. El nu-i ascultă pe alții. Se ocupă de presă și gata”, ar fi spus Emmanuel Macron, remarca fiind de natură a-l ofensa pe cancelarul austriac. De asemenea, Macron a comparat poziţia inflexibilă a premierului olandez Mark Rutte cu cea a fostului premier britanic David Cameron, celebru pentru obiecțiile sale de la negocierile din 2013 privind bugetul pentru perioada 2014-2020.
Față de întreaga dinamică a negocierilor, preşedintele Consiliului European Charles Michel a făcut presiuni duminică seara asupra liderilor din statele membre UE pentru ca aceştia să nu prezinte imaginea „unei Europe slabe” şi să fie de acord cu planul de relansare economică post-coronavirus pentru a evita un eşec al negocierilor, consensul asupra valorii de 390 de miliarde de euro a granturilor putând fi considerat și o consecință a apelului imperativ al liderului Consiliului European.
Uniunea Europeană urmează direcțiile de acțiune sugerate de George Soros
În contextul actual, în condițiile identificării unui consens între statele ce participă în aceste zile la negocieri, planul financiar al Uniunii Europene va fi direcţionat către ţările cele mai afectate economic de noul coronavirus, conform unor sugestii de acțiune făcute publice de miliardarul George Soros, pe 4 mai anul curent, în ziarul ”România Liberă”, și apoi, trei săptămâni mai târziu, în publucația olandeză ”De Telegraaf”. Afirmând că statele UE trebuie să tragă în aceeași direcție, și să ofere o soluție economică pentru toți membrii săi afectați economic de pandemie, pentru a preveni o dezintegrare suplimentară, Soros pleda pentru un consens european întru acordarea unor granturi de sprijin statelor europene greu încercate economic, avertizând că alternativa dublării bugetului UE nu oferi decât o zecime din beneficiile economice pe care granturile de sprijin le puteau oferi unor economii aproape aflate în colaps, cum ar fi cele din Italia, Spania sau chiar și din România.
România primește aproape 80 de miliarde de euro, față de doar 31 de miliarde, cât avea prevăzut inițial
Consensul liderilor europeni a influențat, firește, și valoarea alocărilor financiare pentru România. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi dimineaţă, după ce liderii UE au ajuns la un acord pe tema pachetului de relansare economică post-coronavirus, că România a obţinut fonduri în valoare de aproape 80 de miliarde de euro.
”Este un acord extrem de important pentru Europa şi pentru România. După discuţii şi negocieri, am obţinut pentru România o sumă impresionantă, 79,9 miliarde de euro, pentru proiectele europene. Negocierile ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vorm folosi această sumă pentru a reface infrastructura, pentru a construi spitale, şcolil, pentru a reconstrui marile sisteme publioce, O parte semnificativă a acestei sume va fi folosită pentru revigorare economică”, a declarat preşedintele, calificând rezultatul orbţinut de România la summitul UE drept ”un rezultat frumos”.
În viziunea inițială a planului Consiliului European, potrivit unui document prezentat în mai de Comisia Europeană, executivul comunitar avea alocat pentru România, din totalul de granturi anunțat atunci la valoarea de 500 de miliarde de euro, suma de 19,6 miliarde, singurele state care primeau sume mai mari fiind: Italia (81,8 miliarde de euro), Spania (77,32 miliarde de euro), Franţa (38,77 miliarde de euro), Polonia (37,69 miliarde de euro), Germania (28,8 miliarde de euro) şi Grecia (22,56 miliarde de euro). Garficul de distribuție din urmă cu două luni explică și nemulțumirile prezente, din timpul negocierilor, ale statelor ”frugale”, Danemarca fiind, de exemplu, programată să primească doar granturi în valoare de 2,15 miliarde de euro, Belgia – 5,48 miliarde de euro, Olanda – 6,75 miliarde de euro, Austria – 4,04 miliarde de euro, Finlanda – 3,46 miliarde de euro, şi Suedia, – 4,69 miliarde de euro.
Pe lângă granturi, statele membre UE vor beneficia şi de împrumuturi. În cazul României, documentul Comisiei Europene prevedea împrumuturi în valoare de 11,580 miliarde de euro, astfel că suma totală, granturi şi împrumuturi, alocată României era la începutul negocierilor prezente, de 31,206 miliarde de euro.
