Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Accidentul submarinului AS-31, clasat drept „secret de stat“

Accidentul survenit la bordul unui submarin nuclear rusesc ultrasecret în Marea Barentz, care a costat viața a 14 ofițeri, a provocat o multitudine de speculații și, la distanță de o săptămână, zonele de umbră persistă.

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 08.07.2019 - 11:41

Moscova continuă să păstreze tăcerea asupra circumstanțelor care au dus la incendiul de pe submarinul aflat în largul apelor bazei militare Severomorsk, în Arctica. Această locație, situată la câțiva kilometri de Murmansk, adăpostește Flota Nordului, cea mai puternică a Marinei rusești. Președintele Vladimir Putin a așteptat o zi după accident pentru a confirma și a mai trecut încă o zi pentru ca autoritățile să anunțe una dintre persoanele decedate, în timp ce numele celor 14 dispăruți circulă deja de câteva ore pe rețelele sociale. Moscova continuă să refuze a oferi o explicație a cauzelor accidentului și nu a precizat câți marinari au supraviețuit. Motivul este că tragedia implică submersibilul cel mai secret al Marinei Rusiei. De altfel, Kremlinul a avertizat că numele submarinului și detaliile catastrofei nu vor fi făcute publice și cu trei cuvinte – „secret de stat“ – a sigilat ancheta. Prezența la bord a „șapte căpitani de prim rang“ (cel mai mare grad în rândul ofițerilor naviganți) și a „doi eroi ai Rusiei“ (potrivit declarațiilor lui Putin) suscită numeroase semne de întrebare. „Este o navă științifică aflată în misiunea de studiere a teritoriilor marine“ a declarat laconic ministrul Apărării, Serghei Șoigu, o precizare care nu  explică prezența la bord – confirmată de Moscova – a unor căpitani de marină de primă clasă. Acești ofițeri sunt în general afectați navelor militare cele mai importante, și nu unui submersibil cu misiune pur științifică. Moscova păstrează „un nivel de secretizare remarcabil asupra evenimentelor petrecute pe acel submarin“, a declarat Pavel Baev, specialist în armata rusă la Peace Research Institute din Oslo. O reticență ce a determinat media să compare acest accident cu cel al submarinului Kursk, în care 118 marinari și-au găsit moartea în 2000. Atunci, Vladimir Putin, aflat de puțin timp la putere, a fost criticat pentru lipsa de comunicare privind circumstanțele tragediei și a scăzut semnificativ în sondaje. Alți jurnaliști au stabilit o paralelă cu tăcerea Moscovei după explozia de la centrala nucleară de la Cernobîl din 1986. Pavel Baev a precizat căă „totul arată că ar fi vorba despre submarinul AS-31 cu propulsie nucleară, iar absența radiațiilor în zonă după accident, confirmată de securitatea norvegiană, arată că răul major a putut fi evitat“.

 

„Spionul“ invizibil

AS-31 este proiectul cel mai secret al Marinei rusești. Nu există decât o singură imagine a submarinului, surprinsă accidental, în 2015, în timpul filmării unui episod al emisiunii „Top Gear“. Submarinul este prezentat adesea ca un submersibil-spion. „Rațiunea sa principală de a fi este explorarea profunzimilor marine și a fost utilizat în Arctica în 2012, pentru colectarea de eșantioane menite să întărească revendicările maritime rusești în această regiune“, a explicat pentru Le Figaro un specialist al flotei militare în Consiliul rus pentru Afaceri Externe. Practic, submarinul a fost conceput pentru a coborî la 6.000 metri adâncime. Bineînțeles că are și o utilitate militară, fiind suspectat de a fi fost folosit pentru supravegherea cablurilor submarine și ar fi echipat pentru a le secționa dacă este cazul. AS-31 efectua și misiuni de recunoaștere și de „curățare“. Statul Major rusesc are temeri că NATO a împânzit fundul marin din jurul bazei Severomorsk cu material electronic de supraveghere și această navă cu capacitatea de a coborî la mari adâncimi este ideală pentru reperarea acestui tip de „spioni electronici“. În urmă cu câțiva ani, militari occidentali își exprimau îngrijorarea privind activismul submarinelor rusești și suspectau Moscova că ar căuta să aducă atingere, în caz de conflict, integrității Internetului global, ale cărui date sunt transmise prin cabluri instalate pe fundul oceanelor.

Tragedia din apele Arcticii readuce în prim-plan problema fiabilității submarinelor rusești, în special a celor nucleare. Este al șaselea accident mortal în 20 de ani, ducând bilanțul total la 175 de morți. De asemenea, readuce în memorie catastrofa submarinului Kursk din 2000 și consecințele politice ale acestuia. Acum, prioritatea Kremlinului este de a evita orice analogie cu tragedia Kursk.

Comentarii

loading...