Preşedintele american a declarat în weekend că războaiele comerciale sunt bune şi uşor de câştigat, după ce planul său de creştere a tarifelor vamale asupra oţelului şi aluminiului (25% pentru importurile de oţel şi 10% asupra produselor de aluminiu) a declanşat ameninţări cu represalii din partea partenerilor comerciali.
El a justificat decizia prin apărarea industriei siderurgice americane „decimată de decenii de comerţ inechitabil” şi a precizat că scopul său este protejarea locurilor de muncă, o temă familiară în credo-ul său „America First” cu care a făcut campanie prezidenţială în 2016.
De când de află la putere, preşedintele american a dus o politică protecţionistă în domeniul fiscal, pentru repatrierea profiturilor, și al migrației.
Ameninţarea sistematică a firmelor al căror profit se află în afara SUA, profitând de taxe mai mici, fiind considerate companii de investiții, este o formă de protecţionism. Atitudinea sa asupra migrației este de asemenea protecţionism față de potențialii muncitori americani. Acum a intrat în domeniul comercial anunţând măsuri care pot provoca un conflict comercial mondial.
Deşi voinţa lui Trump de a urma una din principalele sale promisiuni electorale era cunoscută, nimeni nu s-a aşteptat la o astfel de accelerare, fără nicio pregătire. Potrivit unor surse, mişcarea magnatului ar fi rezultatul unei explozii de furie. O reacţie la climatul tensionat care în ultimele zile a afectat Casa Albă, punând în umbră totul pentru preşedinte.
Pieţele mondiale în alertă
Ca reacţie, Germania, Marea Britanie și Rusia şi-au exprimat îngrijorarea, amenințând la rândul lor cu impozitarea mărfurilor americane.
Pentru preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, „această decizie nu poate decât să agraveze lucrurile şi nu vom sta cu braţele încrucişate în timp ce industria noastră este lovită de măsuri nedrepte”.
Bruxelles pregăteşte o listă „punitivă” de produse americane care ar putea fi taxate masiv la intrarea în UE, în mare parte care nu au legătură cu oţelul şi aluminiul, instituţia comunitară rezervând un răspuns forte pentru şeful Caseri Albe. Juncker preciza la televiziunea germană că „vom pune tarife asupra motocicletelor Harley-Gavidson, pe Bourbon şi jeans Levis”.
Este vorba de măsuri de retorsiune permise de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) când ţările nu se înţeleg asupra unui diferend. Comisia Europeană are în vedere subiectul din primăvara lui 2017, după ce Washingtonul a început să evoce o posibilă atingere la „securitatea sa naţională” pentru a ridica bariere vamale cu restul lumii.
Canada, primul furnizor de oţel şi aluminiu al SUA, a declarat că va riposta dacă va fi afectată de tarifele americane.
Germania, vizată în special
Reacţia lui Trump nu s-a lăsat aşteptată. A menţinut presiunea asupra partenerilor comerciali ameninţând constructorii europeni de automobile cu o taxă asupra importurilor dacă UE ripostează contra proiectului său de impunere de taxe vamale pentru aluminiu şi oţel. Mesajul pare a fi adresat în special Germaniei care exportă maşini în SUA. Anul trecut, Trump avertiza constructorii germani de automobile că va impune o taxă la frontieră de 35% asupra maşinilor importate pe piaţa americană.
Un război asupra tarifelor, un război al cuvintelor pentru moment dar care nu anunţă nimic bun.
Fondul Monetar Internaţional, îngrijorat de taxarea oţelului şi aluminiului, metale strategice, avertizează asupra riscului de frânare a creşterii economice, începând cu cea a SUA, cu repercusiuni inevitabile asupra locurilor de muncă. O preocupare similară cu cea a Rezervei Federale (FED) şi împărtăşită de pieţe, care au lansat un semnal clar în ultimele zile.
