În ciuda faptului că în lume există peste 1 milion de persoane care trăiesc cu limfom, aproximativ trei sferturi din populaţia globului nu ştie că acesta este o formă de cancer.
Mai grav este faptul că oamenii nu ştiu că acest tip de cancer răspunde foarte bine la tratamentul oncologic existent, respectiv radioterapia modernă şi chimioterapia, dacă este depistat precoce. Bolnavii cu limfom indolent care merg din timp la medic au o speranţă de viaţă de peste 10 ani şi o calitate satisfăcătoare a vieţii.
Limfomul înseamnă, de fapt, cancer limfatic. Medicii nu cunosc exact deocamdată cauza care duce la apariţia limfomului, dar suspectează bolile sistemului imunitar şi infecţiile grave. Expunerea la solvenţi sau la pesticide poate fi considerată, de asemenea, un factor favorizant pentru instalarea acestei afecţiuni.
Imunitatea depinde de sistemul limfatic
„Sistemul limfatic cea mai importantă componentă a sistemului imunitar. El drenează limfa şi elimină o parte din produşii toxici din organism. Ganglionii limfatici sunt organizaţi în staţii ganglionare, ce funcţionează precum nişte filtre şi pot opri microorganismele cu poţenţial patogen”, explică prof. dr. Anca Lupu, de la Clinica de Hematologie a spitalului Colţea.
Ori de câte ori organismul încearcă să facă faţă unei infecţii, observăm că se măresc ganglionii din regiunea afectată. Acest lucru este foarte normal şi se poate consideră că imunitatea funcţionează. În cazul în care există o afectare a sistemului imun, organismul este uşor de învins de către agenţii patogeni din mediul extern, sau chiar de unele microorganisme ce nu au acţiune patogenă şi care devin agresive.
Limfomul este o formă de cancer a sistemului limfatic ce se prezintă sub forma unor tumori solide. Ele apar când acest tip de celule denumite limfocite încep să se multiplice haotic şi scapă de sub control. Noile celule nu sunt doar mult mai numeroase, ci au şi caracteristici mult mai agresive, pot invada ţesuturi, evitând restul celulelor imunocompetente, astfel încât să nu fie distruse.
Limfomul non-Hodgkin, cel mai frecvent
Există două tipuri de limfom: Hodgkin şi non-Hodgkin. Ambele tipuri sunt forme de cancer ale sistemului limfatic care, dacă sunt descoperite la timp, pot fi transformate în boli cronice care pot fi ţinute sub control terapeutic.Limfomul non-Hodgkin reprezintă cea mai răspândită formă a cancerului limfatic (80-85 % din cazuri).
„În cazul limfomului non-Hodgkin, limfocitele încep să crească şi să se dividă necontrolat, comportându-se ca şi celulele canceroase. Aceste limfocite anormale se colectează la nivelul ganglionilor limfatici unde continuă să se multiplice, apărând astfel o formaţiune tumorală”, explică prof. dr. Anca Lupu.
Aceste tumori pot apărea aproape oriunde, deoarece sistemul limfatic traversează întreg organismul. Cel mai frecvent apar în ganglioni, ficat sau în splina.
Limfomul non-Hodgkin agresiv
Limfomul non-Hodgkin agresiv este o formă de limfom cu evoluţie rapidă. Boala răspunde de obicei bine la tratament şi adesea se obţine remisia completă. Dacă însă acest lucru nu este posibil, tratamentul are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii prin controlul simptomelor, ceea ce poartă denumirea de îngrijire paleativă. Limfomul non-Hodgkin agresiv necesită tratament imediat, altfel speranţa de viaţă variază între şase luni şi maximum doi ani.
Limfomul non-Hodgkin indolent
Limfomul non-Hodgkin indolent este o formă de limfom cu evoluţie lentă. Acest tip de limfom are o probabilitate de vindecare mai mică, dar în majoritatea timpului persoana afectată se poate bucura de perioade lungi în care nu vor apărea simptome ale bolii ori acestea vor fi foarte puţine. Cu ajutorul tratamentului şi suportului adecvat din partea echipei medicale, pacientul poate avea o viaţă relativ normală timp îndelungat. De aceea, limfomul non-Hodgkin indolent necesită cel mai adesea tratament pe termen lung. În caz de limfom ¬non-Hodgkin indolent, răspândirea mai lentă în organism a celulelor canceroase determină o speranţă de viaţă mai mare, cei afectaţi putând trăi 10 ani cu această afecţiune.
Simptomele limfomului non-Hodgkin
Simptomele limfomului non-Hodgkin sunt nespecifice, deci pot fi intalnite si in cadrul altor afectiuni. Cele mai des intalnite in cadrul acestei afectiuni sunt:
1. Mărirea ganglionilor
Cel mai frecvent simptom al limfomului non-Hodgkin îl reprezintă creşterea îbservate la nivelul gâtului, în zona claviculei, axilei sau în zona inghinală. Ele sunt cauzate de celulele sangvine albe care se acumulează în ganglioni. Aceştia se pot mări şi în cazul în care suferim de o răceală sau de o infecţie. De aceea, este important să ţinem cont de faptul că doar mărirea ganglionilor nu înseamnă că suferim de limfom. Inflamaţia va dispărea atunci când răceala sau infecţia este vindecată. În cazul limfomului non-Hodgkin, ganglionii rămân dilataţi pentru mai mult timp.
2. Tusea, durerea toracică, dificultatea de a respira (dispneea), durerea abdominală
Numeroase simptome ale limfomului non-Hodgkin depind de localizarea tumorilor. De exemplu, durerea toracică şi respiraţia îngreunată pot apărea în cazul în care ganglionii din spatele sternului se măresc şi comprimă organele din vecinătate (trahea, bronhiile, plămânii, esofagul). Astfel, mărirea ganglionilor din spatele sternului pot produce greutate in respiratie, tuse seacă iritativă, dureri toracice, tulburări la înghiţit. Dacă ganglionii sunt localizaţi în abdomen ei pot produce mărirea de volum a abdomenului, dureri abdominale difuze, tulburări de tranzit intestinal.
3. Starea generală de rău
Starea generală de rău este des întâlnită la persoanele afectate de limfomul non-Hodgkin. Multe dintre simptomele nespecifice limfomului non-Hodgkin pot fi considerate semne generale de boală. Acestea includ:
• Febră recurentă sau persistentă a cărei cauză nu poate fi explicată (temperatura corpului mai mare de 38°C)
• Transpiraţii nocturne care ar putea determina umezirea pijamalei şi a lenjeriei de pat, fara un motiv evident (temeratura ridicata in incapere)
• Scădere în greutate neintenţionată (definită ca o scădere ponderală mai mare de 10% din greutatea corporală în 6 luni)
• Oboseală severă şi persistentă sau epuizare
• Scăderea poftei de mâncare
Analize gratuite pentru depistarea limfomului
În perioada 15 septembrie – 1 octombrie, românii care manifestă simptome specifice de limfom pot avea acces gratuit la analize de laborator şi consultaţii de specialitate pentru depistarea acestui tip de cancer, în centrele Gral Medical din Bucureşti. Acţiunea face parte din campania „Info Limfom” iniţiată de Asociatia Bolnavilor cu Limfom din România cu scopul de a informa şi a educa publicul despre existenţa, simptomele şi incidenţa cancerului limfatic. Campania se desfăşoară pe tot parcursul lunii septembrie, sub sloganul “Pune limfomul pe net!”.
„Ca în fiecare an, în luna septembrie, ne unim eforturile pentru un scop nobil: informarea populaţiei aspura importanţei detectării precoce a limfomului. Considerăm că este datoria noastră să aducem în atenţia pulbicului larg faptul că limfomul înseamnă cancer limfatic. Însă, această campanie face mai mult decât să informeze. Prin parteneriatul cu Gral Medical, am reuşit să putem oferi gratuit analizele de laborator şi consultaţii de specialitate, în perioada 15 septembrie – 1 octombrie”, spune dr. Radu Niculescu, de la Asociaţia Bolnavilor cu Limfom.
Diagnosticarea şi tratarea limfomului într-un stadiu incipient va îmbunătăţi semnificativ supravieţuirea pacientului, aceasta ajungând chiar la şanse de 90 la sută dacă tratamentul aplicat este corect, iar diagnosticarea s-a făcut încă din stadiul I de boală.
