De fiecare data cand apar colectiile vestimentare ale noului sezon, incepe periplul prin magazine pentru a ne reinnoi garderoba sau pur si simplu pentru a ne clati ochii si a fi la curent cu ultimele noutati. Prin natura meseriei mele – sunt designer vestimentar specializat pe pret-a-porter – imi petrec destul de mult timp urmarind "pulsul" pietei, pentru ca moda este, in primul rand, un barometru social.
Trebuie sa recunosc ca, de multe ori, iesind dintr-un magazin, am ramas dezamagita. Nu ma refer acum la valentele stilistice – oferta este foarte mare si regasim in ea o multitudine de linii din tendintele internationale. Ma opresc acum doar asupra calitatii produselor. si aici iau in calcul nu numai materialele folosite, ci si croiul, finisajele si mai ales lipsa oricarui reper in privinta masurii hainelor. Am incercat sa gasesc o explicatie a acestui fenomen parcurgand etapele obtinerii unui produs vestimentar din faza conceperii lui si pana cand devine produs finit.
Constructorul de tipare
Majoritatea dintre noi vad in magazine doar produsele finite, vitrinele atragatoare si… cam atat. De fapt, acesta este doar varful aisberg-ului. Adevaratul proces al alcatuirii unei colectii incepe cand crochiurile vestimentare incep sa prinda viata. Acum intervin tehnicienii, cei care transpun schita, prin geometrie pura si calcule matematice.
Constructorul de tipare este persoana care, in permanent dialog cu designerul, va da forma creatiei urmand schita tehnica. In cadrul constructiei de tipare exista doua specializari: constructorului de tipare pentru produse subtiri – bluze, fuste, rochii etc. – si cel pentru produse groase – sacouri, paltoane, geci. In prezent, in majoritatea cazurilor, ambele specializari sunt asimilate de o singura persoana. Aceasta persoana face tiparul si croieste prototipul(primul produs care va sta la baza intregii productii), pornind de la un standard de dimensiuni pentru bust, talie, sold, lungime talie etc. In general se alege masura 44, masura considerata a fi medie.
Modelierul
Modelierul executa toate operatiunile de realizare a prototipului – surfilare, imbinare, finisaj, calcat, verificand astfel daca partile componente ale tiparului si reperele se imbina corect. El trebuie sa stie sa execute perfect, de la A la Z, orice obiect vestimentar, de la produse subtiri la produse groase. Urmeaza etapa probei, care se face pe un manechin cu dimensiunile standard. In functie de aceasta proba, tiparul se rectifica sau ramane bun pentru productie.
Gradatorul
Gradatorul intervine in aceasta etapa, avand un rol deosebit de important. El preia tiparul si, cu ajutorul unor calcule precise, uneori de ordinul milimetrilor, calculeaza cotele pentru fiecare masura in parte. Degeaba tiparul initial este perfect, daca gradarea este facuta superficial, "la ochi", toata productia poate fi compromisa. Din experienta vorbind, am vazut ambele situatii. In momentul in care am inceput sa lucrez cu un specialist, cu experienta de aproape 30 de ani in domeniu, s-au vazut rezultatele: nu numai ca hainele aveau masurile corecte, dar se si potriveau mai multor tipuri de conformatii anatomice. Am putut trece si la executare de masuri mari – de care este mare lipsa -, pastrand proportiile modelului. Efectul s-a vazut imediat in vanzari si clientii erau uimiti ca tot ceea ce probeaza li se si potriveste! Secretul era simplu: fiecare dimensiune a fost calculata corect, folosind tabele de standarde de dimensiuni(norma) pentru fiecare numar in parte.
Norma de dimensiuni
Aceasta norma de dimensiuni, folosita in toata tara, era elaborata de Institutul de specialitate de la Iasi, in urma unor studii antropometrice pe grupe de varsta, tipuri anatomice etc. De asemenea, in afara de grupa B de masuri pentru femei(42-52), exista si grupa A de masuri pentru adolescente(41, 43, 45, 47), ca si grupa C de masuri speciale(54-60). Fiecarei masuri ii corespundeau doua talii – talia I, pentru persoanele inalte, si talia II, pentru persoanele mai mici de statura si mai plinute. Din pacate, in ultimul timp nu au mai existat fonduri pentru actualizarea bazei de date – au intervenit schimbari majore de conformatie la nivelul noilor generatii -, iar fiecare firma a inceput saa faca adaptari proprii si deodata ne-am trezit ca masura 44 de la firma X nu are nici o legatura cu aceeasi masura a firmei Y. In momentul in care setul de tipare este gata, se executa in productie "seria 0", adica cate un produs din fiecare masura, verificandu-se astfel corectitudinea gradarii. Acum produsul poate intra in productie, urmand fluxul tehnologic.
» Acesta este drumul firesc de la idee la realizarea ei, in care sunt implicati in mod direct toti cei din colectivul de creatie, alaturi de designer: constructorul de tipare, modelierul si gradatorul. Din pacate, media de varsta a adevaratilor specialisti in constructia de tipare si in gradare este destul de ridicata, majoritatea lor fiind in prag de pensionare. stiu ca acestia ar dori sa impartaseasca si generatiilor mai tinere din "secretele" meseriei si pasiunea lor pentru lucrul bine facut. Sa speram ca se va gasi o solutie pentru aceasta problema a industriei romanesti de confectii si cadrul necesar in care aceasta experienta adunata in ani de munca va putea fi transmisa si noii generatii. Intotdeauna mai exista ceva de invatat!
Recunosc ca am avut norocul sa lucrez cu un specialist, cu un adevarat artist in a da viata modelelor, care mi-a demonstrat de cata stiinta si experienta este nevoie pentru a descifra un model dincolo de schita, de a face ca fiecare linie de pe desen sa devina parte a unei formule matematice. stiu ca inca pastreaza in sertar un volum de poezii de-al lui Nichita Stanescu, avand dedicatia "… pentru un artist in ale croitoriei".
