Una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice din lume este cauzată de stilul de viaţă occidental. Aproximativ 300 milioane persoane din lume sunt diagnosticate în prezent cu astm bronşic deoarece locuiesc în oraşe aglomerate şi foarte poluate.
În ultimele două decenii, prevalenţa astmului, dar şi a bolilor alergice, a crescut îngrijorător o dată cu dezvoltarea urbană. Viitorul este sumbru, în condiţiile în care populaţia urbană va creşte de la 45% la 59% până în 2025. Aşadar, se aşteaptă o creştere importantă a numărului de pacienţi astmatici în următoarele 2 decenii. Se estimează că alte 100 milioane de persoane vor fi diagnosticate cu astm bronşic în 2025.
Ce este astmul?
Astmul este o boală cronică de plămâni caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse.
Simptomele astmului variază de la oră la oră, de la zi la zi, de la săptămână la săptămână, de la lună la lună. Adesea, se agravează în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii. Severitatea astmului variază, de asemenea, de la individ la individ.
De obicei, pătrunderea în căile aeriene a unor particule din aer (praf, păr de animel, pollen, mucegai, microbi) sau diverse elemente de poluare atmosferică, pot declanşa crizele de sufocare. În plus, atunci când astmul nu este sub control, căile respiratorii sunt îngroşate, umflate şi inflamate şi sunt mult mai sensibile la schimbările de mediu.
Ce cauzează astmul?
Cauzele astmului nu sunt încă bine înţelese şi creşterea vertiginoasă a prevalenţei acestei boli, peste tot în lume, constituie unul dintre cele mai mari mistere ale medicinei moderne.
În anii 90, oamenii de ştiinţă credeau că poluarea cauzată de motoarele diesel şi de alţi factori ar putea fi cauza epidemiei de astm. Astăzi, ei si-au dat seama că problema este mult mai complexă. Mulţi cercetători examinează rolul factorilor genetici şi al felului în care sistemul imunitar uman se dezvoltă în primii ani de viaţă în prevalenţa astmului.
Astmul bronşic poate să apară la orice vârstă, dar cel mai frecvent, primele simptome apar în copilărie (două treimi din pacienţi), dar astmul poate debuta şi după 40 de ani.
În lipsa unui tratament asupra cauzei astmului, prioritatea este asigurarea unui management eficient, care să permită reducerea morbidităţii şi mortalităţii, pentru un număr cât mai mare de pacienţi.
O viaţă normală sub control
Astmul este o afecţiune gravă care poate duce la deces. De cele mai multe ori însă, decesele pot fi prevenite. Ele sunt cauzate în principal de sub-dozarea tratamentului medicamentos pe termen lung şi întârzierilor prezentării pacienţilor în sistem de urgenţă, în timpul crizelor astmatice severe.
Controlul astmului se poate obţine doar cu ajutor din partea medicului specialist, printr-o supraveghere corectă şi pe termen lung a bolii şi cu un tratament constant cu medicamente eficiente. Sub control, pacienţii cu astm bronşic se pot bucura de o viaţă normală, pot face efort fizic fără limitările impuse de afecţiune şi pot chiar să uite de boala lor.
„Controlul astmului este o necesitate şi ghidurile terapeutice pun accent pe acest lucru la fiecare actualizare. Mai mult decât atât, controlul bolii este uşor de atins. Obiectivul Societăţii Române de Pneumologie este ca, împreună cu ceilalţi factori de decizie din domeniul sănătăţii, să contribuim în mod activ la îmbunătăţirea controlului astmului şi să reuşim să reducem nivelul spitalizărilor cauzate de această boală cu 50% până în 2015″, a declarat doctorul Florin Mihălţan, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Astmaticii care îşi controlează boala nu se trezesc în timpul nopţii, nu au nevoie să utilizeze medicaţia de criză, au o funcţie pulmonară normală şi nu mai sunt nevoiţi să treacă prin calvarul crizelor de astm.
Cât costă astmul
Unul din indicatorii cei mai importanţi ai lipsei de control a astmului este spitalizarea. Spitalizările din cauza astmului sunt o povară economică şi socială grea şi arată că tratamentul astmului a eşuat şi are nevoie de îmbunătăţiri.
Costurile economice ale astmului sunt considerabile, fie că se referă la costuri directe (spitalizări şi costuri cu medicaţia) sau costuri indirecte (absenteismul de la locul de muncă sau decesele premature).
În momentul de faţă, în România sunt disponibile toate tratamentele pentru astm utilizate la nivel internaţional. Tratamentul astmului presupune utilizarea de medicaţie eficientă şi inovatoare pe termen lung. Numai în acest fel se poate obţine controlul astmului.
Despre astm în România şi în lume
Conform datelor Societăţii Române de Pneumologie, în România sunt în jur de 1 milion de persoane care suferă de astm şi doar 10% din cazuri sunt identificate şi tratate. Prevalenţa simptomelor de astm la adulţi se ridică la 10% din populaţie. De asemenea, în ultimii ani s-a observat o incidenţă din ce în ce mai ridicată la copiii care trăiesc în zonele urbane, atingând un procent de la 6,4%, pentru intervalul de vârstă 13-14 ani.
La nivel global, în jur de 300 milioane de persoane sunt afectate anual de astm, echivalentul a 1% din totalul bolilor. Se observă un procent mai crescut în ţările dezvoltate industrial (ex.: 7% în Franţa, 8% în Statele Unite, 15-18% în UK).
Poluarea ar putea fi cauza de deces a peste 800 de adulţi şi 200 de nou-născuţi din Capitală, potrivit unui studiu privind calitatea aerului în Bucureşti realizat de Ecopolis.
„În 2009 în Bucureşti, numai în rândul persoanelor cu afecţiuni cronice, am estimat că spitalizarea a aproximativ 300 de persoane poate fi pusă pe seama acutizării simptomelor lor din cauza poluării”, declară Irina Boţa, expert cercetare.
În oraşele din nordul ţării, Timişoara şi Galaţi cantitatea de praf a depăşit cu mult normele europene, iar autorităţile române au fost somate de Comisia Europeană să ia măsuri urgent.
