Decontarea serviciilor medicale se va face numai pe baza cardului de sănătate, cel mai târziu din ianuarie 2015, a anunţat, vineri, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, citat de Mediafax.
„Cardul naţional de sănătate este proiect strategic al CNAS. De la sfârşitul lui 2014 sau cel târziu începutul lui 2015, decontarea serviciilor medicale se va face doar pe baza cardului de sănătate. Prin intermediul cardului, va putea fi urmărit mai bine modul în care sunt trataţi pacienţii, iar frauda din sistem va fi mult redusă”, a spus Buşoi, la prezentarea bilanţului instituţiei pe 2013.
Preşedintele CNAS a prezentat, cu acest prilej, etapele parcurse în 2013 pentru realizarea cardurilor naţionale de sănătate.
„În 2013, au fost tipărite peste patru milioane de carduri, a fost schimbată legislaţia pentru ca distribuirea cardurilor să poată fi realizată prin servicii poştale, am modificat soluţia informatică astfel încât să poată fi achiziţionate de către furnizorii de servicii medicale inscriptoare şi cititoare ieftine, în valoare de 30-40-50 de euro, pe care şi le poate permite orice doctor din România. Activarea cardurilor va putea fi făcută la medicul de familie sau la orice alt furnizor de servicii medicale la care merge asiguratul după primirea cardului, respectiv spital, ambulatoriu sau Casa de Asigurări de Sănătate. Inscripţionarea pe card a datelor personale ale asiguratului nu este obligatoriu să fie realizată concomitent cu activarea. Ea va fi făcută la prima vizită a asiguratului la medicul de familie, după primirea cardului”, a spus Buşoi.
Toţi furnizorii de servicii medicale, respectiv doctorii de familie, farmaciile, spitalele, centrele de dializă şi clinicile private vor achiziţiona cititoare de card până la mijlocul anului 2014.
„Există pe site-ul CNAS o listă cu cititoare de card, deja testate, dar competiţia este deschisă. Furnizorii au obligaţia de a-şi achiziţiona aceste cititoare, pentru că din trimestrul IV sau cel târziu ianuarie 2015 nu mai pot fi acordate servicii decât cu ajutorul cardului. După distribuirea cardurilor, va începe inscripţionarea, iniţializarea şi, de ce nu, testarea actelor. Cardul vine cu un pin, de exemplu 0000 sau 1234, care va fi schimbat o dată, la iniţializare. De fapt, asta înseamnă iniţializarea. Pacientul îşi trece numărul pe care îl crede de cuviinţă, ca la cardul bancar. Securitatea sistemului stă în cip şi soluţia informatică foarte avansată pentru care CNAS şi statul au dat bani importanţi. Înscrierea pe card a datelor medicale este prevăzută în lege, dar acestea sunt opţionale, adică numai la cerea pacientului”, a continuat preşedintele CNAS.
Potrivit preşedintelui CNAS, distribuţia cardurilor va fi făcută în ordinea alfabetică, dar Capitala, trecută de obicei la sfârşitul listei, adică după judeţe, va primi carduri mai devreme. „Bucureştenii sunt mai obişnuiţi cu cardul bancar. Din experinţa din Bucureşti putem trage informaţii importante”, a explicat Buşoi.
Preşedintele CNAS a mai spus că, până acum, s-a achitat integral soluţia informatică. „Ministerul Sănătăţii a plătit cele peste patru milioane de carduri, CNAS va plăti distribuţia. După ştiinţa mea, cardurile vor ajunge la 15 milioane de adulţi, nu şi la copii. Avem 18 milioane de asiguraţi. Cardul va fi distribuit gratuit”, a mai spus Cristian Buşoi.
Cardul naţional de sănătate – prevăzut în Legea 95/2006, din primul mandat al actualului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu – trebuia implementat, potrivit actului normativ, din 2007.
În propunerea de buget pe 2013, Ministerul Sănătăţii a prevăzut aproximativ 24 de milioane de euro, sume necesare pentru tipărirea în acest an, a 11 milioane de carduri, anunţau oficiali din MS în 24 ianuarie.
Costul unui card este de 2,2 euro, fără TVA.
Cardul naţional de sănătate, reţeta electronică şi dosarul electronic reprezintă obiective importante pentru informatizarea sistemului de sănătate.
CNAS este responsabilă de informatizare şi, implicit, de producţia cardurilor, acestea fiind realizate cu suportul tehnic al Imprimeriei Naţionale şi al Centrului Naţional pentru personalizarea paşapoartelor.
Casa a lansat, în 19 decembrie 2012, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni aleşi aleator, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toţi furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor.