Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

#wageledgrowth 2017. Creșterea care nu sărăcește

Până la urmă ceea ce rămâne dintr-o guvernare - din orice guvernare - nu sunt nici bătăliile politice, nici glumițele, nici gafele și nici dezbaterile ideologice fără argumente. Ceea ce rămâne este plusul de bunăstare, creșterea sau nu a satisfacției cu viața.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 07.05.2018 - 10:43

Până la urmă ceea ce rămâne dintr-o guvernare - din orice guvernare - nu sunt nici bătăliile politice, nici glumițele, nici gafele și nici dezbaterile ideologice fără argumente. Ceea ce rămâne este plusul de bunăstare, creșterea sau nu a satisfacției cu viața. Restul nu face parte din realitate. Pentru românul obișnuit cred că celelate aspecte sunt ficțiune.


În privința impactului creșterii economice asupra bunăstării românilor au fost nenumărate situații în care am auzit cum Creșterea sărăcește. Adică degeaba aplici politici de creștere a salariilor pensiilor, prestații sociale s.a. dacă ele nu conduc la mărirea puterii de cumpărare și nu ajung exact către grupurile cele mai vulnerabile.


Pentru perioada 2017-2020, în viziunea macroeconomică am folosit strategia #wageledgrowth (despre care am mai scris), pachet de politici de creștere a veniturilor ce presupune mărirea ponderii alocate remunerării forței de muncă din beneficiiile creșterii economice. Mai mult, alocarea unor sume mai consistente pentru prestațiile sociale pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă.


În 2017 implementarea strategiei #wageledgrowth a început și va continua în 2018 și următorii doi ani. Astfel, masa salarială (remunerarea salariaților) a crescut în 2017 cu 50 miliarde lei față de 2016 iar în 2018 va crește cu 36 miliarde lei față de 2017. De la 34% din PIB în 2016, remunerarea salariaților va ajunge la 37,1% din PIB în 2018 și se estimează să ajungă la 40% din PIB în 2021, aproape de media europeană.  

Astfel, din tabelul de mai sus se poate observa creșterea consistentă a puterii de cumpărare a câștigului salarial anul trecut - plus 14,5%, de trei ori mai mult față de media ultimilor 10 ani. Tot în 2017, puterea de cumpărare a pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut cu 11,3% față de 2016. Și în 2018 și următorii doi creșterea puterii de cumpărare va continua.


Este și un dar. Consider că ar trebui acceptate acuzele potrivit cărora fructele creșterii economice nu au fost distribuite echitabil. O creștere a veniturilor cu același procentpentru toți nu este de natură să reducă polarizarea acestora după cum se vede și din evoluția indicatorului Gini. Aici trebuie corectat.

Sigur, pot și cauze legate de deficiențele de metodologie ale acestui indicator - le regăsiți în literatura de specialitate - dar este necesar să convenim că principala cauză a evoluției nefavorabile la acest indicator o reprezintă lipsa de progresivitate în taxare și lipsa aplicării unor politici diferențiate de creștere a veniturilor.
Ce nu trebuie acceptat însă este faptul că politicile publice aplicate în ultimul an și jumătate au condus la deteriorarea indicatorilor de progres social s.a. Este fals și voi argumenta în continuare cu date statistice oficiale Eurostat.
Și prin politicile #wageledgrowth (de tip cresterea veniturilor si a puterii de cumpărare) s-a reușit scoaterea a 695.000 de români din risc de sărăcie și excluziune socială și a 876.000 de români din sărăcie severă (deprivare materială severă). Este cea mai mare scădere din UE, conform Eurostat.


În literatura științifică de specialitate, o acuratețe mai mare pentru a analiza evoluția sărăciei o are dinamica indicatorului indivizi aflați în stare de deprivare materială severă mai degrabă decât indivizi aflați în risc de sărăcie și excluziune socială.
În opinia mea - și cred că suntem de acord cu toții - cea mai bună formă de protecție socială este un loc de muncă stabil, plătit decent. Ultimele date statistice oficiale INS/Eurostat indică faptul că în februarie 2018 România a atins 4,9 milioane salariati, maximul din ultimii 20 de ani. În 2017 s-au creat 118.000 de noi locuri de muncă stabile în economie (cu normă întreagă) iar în primele două luni efectivul salariaților s-a mărit cu 52.000.

Situația persoanelor ocupate care se află totuși în risc de sărăcie (adică lucrează dar cu toate acestea sunt sub pragul de sărăcie) s-a îmbunătățit deși România rămâne de departe pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.

Astfel, calculată pentru persoane ocupate cu vârsta de peste 18 ani, rata in -work at-risk-of-poverty în România a scăzut la un nivel minim pentru perioada ultimilor 10 ani, de 17,2% chiar mai redus și față de 2008.

Am dorit să analizez și modul în care a funcționat liftul social - ponderea persoanelor care au trecut într-o decilă de venit superioară la un an, doi sau trei ani însă nu există date disponibile pentru anul 2017.
În sfârșit, ideea că a crescut sărăcia în timpul aplicării #wageledgrowth este un mit și trebuie tratat ca un demers necredibil. Mai mult, tot necredibil este și mesajul conform cărora românii au pierdut bunăstare și sunt mult mai descoperiți la eventuale crize ce pot apărea în viitorul îndepărtat. Din contră, plusul de bunăstare conduce la o imunizare mai mare a cetățenilor pentru a face față oricăror șocuri ce i-ar putea lovi la nivel personal sau colectiv. Așadar viziunea #wageledgrowth a funcționat și va avea efecte pozitive în continuare.
  
 

Comentarii

loading...