Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Inquam Photos

Virusul atacă economia. Guvernul vede pierderi mici, băncile se tem de un dezastru

Criza economică generată de pandemie afectează vizibil și România, dar oficialii români au opinii divergente privind impactul final al acesteia.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 03.06.2020 - 22:46

La rectificarea bugetară din aprilie 2020, elaborată în plină criză a coronavirusului, Guvernul Orban anunța că, din cauza neașteptatelor probleme economice, „bugetul general consolidat ar putea înregistra în acest an un deficit de 6,7% din Produsul Intern Brut revizuit după declanșarea crizei coronavirus, care a condus la un efort suplimentar la nivel bugetar de aproximativ 3% din PIB față de proiecția inițială”.

Prima rectificare bugetară aprobată în anul 2020 s-a bazat pe o estimare a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză care indică o contracție de 1,9 la sută a economiei României în anul 2020. Acești parametri, indicați de stat, par optimiști, dar analiștii independenți oferă prognoze sumbre, care merg până la contracții ale economiei de până la 8 sau 9 la sută.

Se poate presupune că Guvernul va anunța curând alte estimări, imediat după primele șase luni ale anului 2020. La acel moment, premierul Orban și miniștrii din sectoarele economice vor trebui și să justifice de ce nu pot majora pensiile cu 40 la sută, de la data de 1 septembrie, precum și cum au calculat procentul de majorare decis de ei, procent care va fi probabil simbolic.

Un indiciu privind cât de sensibilă e situația rezultă și din raportul trimestrial privind inflația, publicat de BNR acum câteva zile.

”Nivelul incertitudinii, care a atins cote record în perioada recentă, este de aşteptat să greveze cu precădere asupra dinamicii investiţionale, având ca efect probabil îngheţarea pe termen scurt a finanţării proiectelor, în timp ce pe termen mediu, în lipsa unor indicii clare privind deznodământul crizei, nefiind exclusă posibilitatea unor amânări în mod repetat ale termenelor de implementare a acestora”, menționează documentul BNR.

În acest ultim raport, BNR nu face publică o estimare privind reducerea activității economice dar se poate lua în calcul situația de la criza economică din 2008 – 2009, când economia României s-a prăbușit cu 7 la sută într-un singur an.

Pe de altă parte, Comisia Europeană estimează un deficit bugetar al României de 9,2 la sută pentru 2020 și o scădere a PIB-ului României de 6 procente în anul 2020, urmate de o creștere a PIB-ului de 4,2 la sută în anul 2021. În 2021, Comisia Europeană estimează pentru România un deficit bugetar de 11,4 la sută.

IMPLICAȚIE

Crește riscul de țară

Riscul de reducere a ratingului de țară este semnificativ mai mare, inclusiv în cazul României, din cauza crizei economico – sociale generate de epidemia de Covid-19. “Acest risc este început să fie luat în calcul în piețele de credit”, menționează un comunicat semnat de Ciprian Dascălu, economist-șef și director de cercetare al BCR.

 

“Ceea ce ne dorim cu toţii este să avem o finanţare bună pentru deficit ca să nu fie nevoie de măsuri suplimentare de austeritate”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Comentarii

loading...