Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Viitorul sectorului energetic: politici publice versus politici economice

Viitorul sectorului energetic: politici publice versus politici economice

Share

COMUNICAT DE PRESA 0 comentarii

Actualizat: 08.11.2018 - 12:32

În România, unul dintre proiectele legislative importante care va modela viitorul sectorului energetic al țării, a trecut de Parlament – un pachet legislativ (legea offshore) cu posibile restricții economice asupra extracției de hidrocarburi din platoul Mării Neagre. Chiar și așa, forma finală a documentului și punctele esențiale pe care le legiferează au atras deja nemulțumiri în rândul comunității de afaceri și a unor parlamentari care s-au opus proiectului. Legea va intra în vigoare imediat ce Președintele Iohannis o va semna. Anterior, aceasta a retrimis prima versiune a proiectului de lege în Parlament pentru o nouă dezbatere.

Potrivit declarațiilor președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, „viitorul proiect de lege trebuie să fie în acord cu interesele naționale ale României în ceea ce privește eficiența economică și securitatea energetică – atât la nivel național cât și la nivel regional.”

Declarațiile senatorului vin în continuarea celor exprimate de Președintele Klaus Iohannis în cadrul summit-ului „Inițiativa Celor Trei Mări”, care a avut loc în septembrie la București. „România are potențialul de a fi o platformă energetică regională între Europa de Sud-Est și restul UE.”

Reforma sectorului energetic reprezintă fundamentul cadrului legislativ în domeniul securității energetice; proiectul de lege a fost prezentat de Ministerul Energiei la începutul lunii septembrie.

În conformitate cu Strategia Energetică, România se va concentra pe dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență până în 2030, împreună cu renovarea capacităților naționale de producție construite în anii 1980. Acestea includ construirea unităților 3 și 4 ale CNE Cernavodă, proiectată în anii '80 de un consorțiu canadian, precum și modernizarea hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, care a devenit operațională în 1980, precum și a centralei hidroenergetice româno-bulgare de la Turnu Măgurele-Nicopole. Punerea în aplicare a acestor proiecte implică investiții de 15 miliarde de euro în următorii 15 ani. Din păcate, toate aceste proiecte necesită o serie de reglementări conexe care nu au fost încă adoptate.

De exemplu, Forumul Atomic Român (ROMATOM) indică faptul că proiectarea de noi reactoare la CNE Cernavodă implică elaborarea unui plan specific de interacțiune instituțională și de scalare a planului de dezvoltare sectorial elaborat de Ministerul Energiei în conformitate cu planurile de dezvoltare pe termen mediu ale economiei naționale.

Există obstacole juridice în calea introducerii impozitării suplimentare a producției de hidrocarburi pe țărmul Mării Negre. Cu toate acestea, astfel planurile par a fi nerealiste, având în vedere dependența țării de extracțiile de hidrocarburi, care stau la baza sectorului de energie termică. Creșterea în continuare a condițiilor financiare pentru companiile care operează în apele teritoriale ale României (OMV, EXXON etc.) va conduce la o scădere a pieței și la o creștere substanțială a prețurilor interne ale combustibililor, deși situația actuală stimulează competiția naturală și asigură prețuri mai scăzute pentru combustibili din hidrocarburi dar și al energiei electrice pentru consumatori.

Traian Băsescu, fost Președinte al României și  actualmente senator, consideră că soluția pentru un salt calitativ în dezvoltarea țării ar fi armonizarea eventualelor taxe suplimentare cu actorii de pe piață, care să fie fundamentate pe dialog direct și o înțelegere clară a modului în care finanțările de hidrocarburi să fie direcționate către proiecte de infrastructură națională aflate în desfășurare.

În opinia sa, în cazul în care guvernul român va decide utilizarea resurselor din subsolul Mării Negre pentru modernizarea și dezvoltarea economiei naționale, cantitățile de gaze extrase ar putea fi utilizate pentru a stimula puterea de cumpărare internă prin proiecte de cogenerare. Unul dintre astfel de exemple ar putea fi construirea unui CHPP cu un complex de instalații de compresie, care să permită furnizarea de căldură gospodăriilor mari și izolate, precum și să asigure transportul urban la un preț rezonabil.

Liderii naționali din sectorul de cogenerare - ELCEN, MET România Energy și CIS GAZ - dezvoltă planuri de extindere a portofoliilor de producție pe baza unei posibile soluții de compromis și a unui eventual exces de gaze naturale pe piața internă.

Soluțiile de cogenerare au fost deja aplicate eficient în țară, în special de către LUKOIL, unul dintre principalii jucători de pe piața energiei. Cea de-a doua cea mai mare rafinărie Petrotel - LUKOIL din țară este alimentată cu energie termică și electrică de la o centrală termică  construită în vecinătatea ei și care este sustenabilă din punct de vedere al protecției mediului, utilizând cocsul de petrol, cel mai ieftin produs finit de rafinare a petrolului.

Această perspectivă a soluțiilor tehnologice variază: de exemplu, aceasta poate fi implementată și pe alte rafinării mari de petrol din întreaga țară, permițând atât satisfacerea nevoilor obiective, cât și a cererii de energie electrică a localităților învecinate prin transferarea surplusului către rețeaua națională.

Compania încearcă să anticipeze posibilele provocări și să continue dezvoltarea durabilă a pieței, prin faptul că le poate preveni, inclusiv prin introducerea de soluții regenerabile și de cogenerare, spune Andrey Bogdanov, șeful biroului local al LUKOIL.

Rentabilitatea eventualei armonizări a taxelor suplimentare cu principalii actori de pe piață este subliniată de Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Potrivit organizației, strategia națională de dezvoltare a energiei ar trebui să țină seama de interesele sectorului industrial și să vizeze dezvoltarea economică globală prin utilizarea eficientă a resurselor naturale pentru modernizarea mixului energetic și gestionarea cererii de energie electrică provenind de la instalațiile industriale.

După o perioadă de 30 de ani de restructurare sporadică a economiei românești, țara are acum mai mult decât oricând nevoie de un consens general privind căile de dezvoltare pentru sectorul energetic. La rândul său, acest consens ar trebui să se bazeze pe factori economici și domenii-cheie ale dezvoltării tehnologice și industriale.

Comentarii