Anul trecut, a ajuns la 14,8%. Numărul românilor peste 65 de ani l-a depășit pe al celor sub 15 ani din anul 2014. Vârsta medie a crescut cu patru ani în ultimele două decenii şi s-a înregistrat cel mai mare procent de persoane în vârstă în urban. Una din șase persoane avea peste 65 de ani în 2018, spune EY.
Orașele sunt adesea percepute ca locul tinerilor. Realitatea e că multe regiuni citadine au o populație îmbătrânită. Media de vârstă a locuitorilor din orașele cu peste 100.000 de locuitori e mai ridicată, 42,3 vs. 41,2. Media de vârstă crește și mai mult în orașele mai mari, cu toate că acestea au ancore de tinereţe, ca instituțiile și universitățile, spitalele sau obiectivele culturale.
Orașele secundare oferă o parte din dinamismul omoloagelor mai mari la un cost mai mic. Aceasta a creat o ieșire pentru tinerii din arii metropolitane mari, ce caută costuri mai scăzute ale vieții, evitarea aglomerației și acces mai ieftin la resurse antreprenoriale.
Oraşele tinere
Vârsta medie a populației din rural era mai mică decât în urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) în 2018. În top 10 oraşe cu tineri, pe primul loc e Suceava, apoi Iaşi, Botoşani, Baia Mare, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Turnu Severin, Craiova, Satu Mare şi Oradea.
Surprinzător, Clujul şi Bucureştiul nu sunt în acest top, în pofida avântului economic. Situaţia Iaşiului este dată de rata natalității, cea mai mare comparativ cu celelalte orașe: 11,3 nașteri/mia de locuitori, dar și cu media națională (9,3 nașteri la/mia de locuitori în 2017).
La polul opus, Brăila are cea mai îmbătrânită populație, cu o vârstă medie de 44,1 ani. Urmează Brașovul (43,6 de ani), apoi Ploiești și Constanța (43,3 ani), care au cele mai multe persoane peste 65 de ani (Brăila, Constanța, Ploiești – 18%, Brașov – 17%).
De notat că printre oraşele cele mai îmbătrânite sunt ţintele turistice, fenomen cunoscut în tot Occidentul. Explicaţia e simplă: oamenii în etate se retrag, la pensie, în astfel de regiuni.
