Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România liberă“ a stat de vorbă cu expertul în management Valentin Ionescu despre ce urmează anul acesta, pornind de la concluziile Raportului de ţară al CE.

Valentin Ionescu, expert în management: „Guvernul nu face nimic să crească PIB-ul potenţial“

După mediatizarea în România a Raportului de ţară al Comisiei Europene, „România liberă“ a stat de vorbă cu expertul în management Valentin Ionescu despre ce urmează anul acesta, pornind de la concluziile documentului.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 24.04.2018 - 16:23

RL: „Creșterea economică s-a accelerat și în 2017, fiind alimentată de cererea internă“, spune Comisia Europeană. De asemenea, „creșterea potențială s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură, fiind generată, în principal, de productivitatea totală a factorilor“. Dar „această expansiune puternică nu va fi sustenabilă în lipsa unor reforme care să mărească potențialul economiei“, atrage atenţia CE.

Valentin Ionescu: Aceasta, ultima, este fraza cea mai importantă. Este şi o problemă tehnică, referitoare la faptul că Guvernul nu face nimic să crească PIB-ul potenţial. Fraza se traduce cam în felul următor: „Acest guvern trebuie să introducă măsuri de natură structurală, astfel încât potenţialul economiei româneşti să crească. Aceasta înseamnă să faci reforme în sistemul de educaţie (despre care se vorbeşte în Raport), în domeniul pieţei muncii (despre care se discută în Raport) şi în domeniul fiscal (despre care, de asemenea, se vorbeşte în Raport)“.

Credeţi că Guvernul intenţionează să le facă?
Nu. Poţi să spui că, pe latura cheltuielilor, apare o îmbunătăţire a investiţiilor, care au o natură diferită, adică prin investiţie nu se înţelege doar investiţia de capital, adică investiţia în infrastructură. Investiţiile sunt, de exemplu, şi cele în capital uman. Ideea este că au crescut faţă de anul 2017.

Este îndeajuns?
Nu este însă suficient. Contează foarte mult în ce bagi banii, dacă există o eficienţă a cheltuirii banului public. De pildă, în momentul de faţă se cheltuiesc bani pe capitalul uman – banii alocaţi de la bugetul de stat şi din fondurile europene pentru formarea profesională.

Se face cu folos sau nu? Are un impact structural, în raport cu cerinţele pieţei muncii?
Este discutabil. E adevărat, şi autorităţile publice au bani prevăzuţi în buget pentru formare profesională, separat de cofinanţarea la fondurile europene. Şi în anii anteriori s-au cheltuit bani cu nemiluita, dar fără folos. Evident, nu toate proiectele din POSDRU erau proaste, au fost şi unele reuşite.

Motorul economic e pe know-how şi valoare adăugată corespunzătoare mare, iar noi suntem la capătul lanţului trofic şi luăm valoare adăugată mică.
Noi suntem în valoarea adăugată pe care o bifează alţii. Cine este cel mai mare exportator din România, în momentul de faţă? Dacia Renault.

Prin urmare, datorită capitalului investit de francezi, datorită organizării, exporturile cele mai mari ale României sunt de la Piteşti. Înainte, era Petrom OMV. E Dacia firmă românească? E discutabil. La origine, a fost înfiinţară de regimul comunist, dar pe licenţă franceză.

Cu modelul Renault Gordini puţin modificat.
Faptul că suntem o economie complementară înseamnă că depindem de aport tehnologic extern. Noi, pe plan intern, nu facem nici un efort pentru asta. Nu investim în capital uman ca să schimbăm stocul de informaţie, de cunoştinţe, nici în cercetare-dezvoltare. Aportul în cercetare-dezvoltare este foarte scăzut în România ca pondere în PIB, 0,3%-0,4% maximum.

Nu am reuşit să mişcăm sectorul acesta, şi atunci este normal să avem o economie cu valoare adăugată mică.
Pe mine mă surprinde că nici sectorul privat nu are o cerere suficient de mare.

"Noi suntem în valoarea adăugată pe care o bifează alţii. Cine este cel mai mare exportator din România, în momentul de faţă? Dacia Renault. Prin urmare, datorită capitalului investit de francezi, datorită organizării, exporturile cele mai mari ale României sunt de la Piteşti.“

Dacă discutăm despre cercetare-dezvoltare, ne întoarcem la Renault, care a înfiinţat la Titu un centru de excelenţă, care cu asta se ocupă, este unul dintre cele mai bune de la noi.
Mai sunt şi altele, dar noi nu investim în cercetare-dezvoltare. Mă refer la autorităţi. Sectorul privat o face foarte puţin şi cererea pentru produse de inovare rezultate din cercetare-dezvoltare este scăzută din partea sectorului privat. Adică, nici firmele româneşti nu investesc în aşa ceva, din păcate. Cu alte cuvinte, avem o clasă antreprenorială învechită.

Au început deja să apară sectoare bugetare în care se vede lipsa banilor şi sunt probleme cu plăţile de salarii etc. Sunt semne posibile de criză bugetară. Ce se va întâmpla anul acesta, din acest punct de vedere?
Eu bănuiesc că se vor face eforturi susţinute pentru a păstra deficitul. Din cauza aceasta, acum se fac eforturi destul de mari de întărire a disciplinei fiscale. Mi-e teamă că o să se ajungă la represiune fiscală. Aceasta înseamnă călărirea antreprenorilor.

Ieri, Fiscul a anunţat că a adunat 2 milioane de lei din controale.
Este puţin. Disciplina fiscală nu trebuie confundată cu represiunea fiscală. Mi-e teamă că vor face presiuni asupra antreprenorilor ca să plătească toate datoriile. Nu ştim ce se va întâmpla cu acel split TVA. Deocamdată se aplică la firmele în insolvenţă şi cu restanţe mari.

"Disciplina fiscală nu trebuie confundată cu represiunea fiscală. Mi-e teamă că vor face presiuni asupra antreprenorilor ca să plătească toate datoriile.“

Mi-e teamă să nu se generalizeze şi nu ştiu dacă vor avea suficienţi bani ca să nu mai intre în cheltuielile de capital, cu alte cuvinte, să ia bani din bugetul de stat, de la investiţii, prin rectificare, în cazul în care nu vor face faţă unor cheltuieli de natură socială.

Anul trecut aceasta s-a întâmplat. S-ar putea repeta scenariul.
Majorările de salarii au cam încetat, cu excepţia sectorului medical, deocamdată. Unde vor avea cu siguranţă o majorare a cheltuielilor este la pensii. Vă rog să reţineţi că nu este vorba doar despre majorarea punctului de pensie, ci şi despre indexarea anuală cu rata inflaţiei.

Cum vor face faţă acestor cheltuieli, dacă gradul de colectare rămâne la fel? Aici vor insista foarte mult: să majoreze gradul de colectare şi o vor face prin represiune.

S-ar putea, de asemenea, să elimine investiţiile?
S-ar putea să se întâmple. Deocamdată, în primul trimestru au crescut cu peste 2000%, datorită efectului de bază. Anul trecut, în primul trimestru, au fost investiţii de peste 200 de milioane de lei, iar anul acesta de vreo trei miliarde de lei. S-ar putea şi datorită banilor europeni, nu ştiu exact.

Nu cumva ar putea să fie vorba şi despre altceva? Ei, ca să ţină deficitul bugetului general consolidat, au amânat scriptic nişte investiţii pentru următorul exerciţiu bugetar, au anunţat că ne-am încadrat în ţinta de deficit bugetar de 2,9%, iar acum au dat drumul la investiţiile pe care le-au amânat. Aşa că acum au sărit investiţiile şi a apărut şi deficitul bugetar foarte mare.
Poate nu că au dat drumul la investiţii, ci că au plătit facturi pe care le-au amânat.

Din totalul bugetului, pare mai mult, dar în a doua parte a anului iar vor repeta transferul banilor de la investiţii la plăţi de salarii şi pensii, acolo unde sunt deficite.
Şmecheria aceasta au folosit-o deseori. Ideea de a amâna plata facturilor a pus-o în practică şi Ponta, ca să iasă bine. Era Liviu Voinea ministrul Bugetului.

… şi Orlando Teodorovici peste toate Finanţele…
Bănuiesc că asta se repetă, pentru că, odată învăţată, e ca mersul pe bicicletă.

Comentarii

loading...