Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Uneori, pe nivelul de trai, e mai bine fără recorduri

Comisia Europeană a lansat prima etapă a consultării cu partenerii sociali, în chestiunea salariilor minime echitabile la lucrătorii din UE.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 22.01.2020 - 23:31

Președintele CE, Ursula von der Leyen, și-a exprimat dorința ca fiecare lucrător din UE să aibă un salariu minim echitabil, care să-i permită un trai decent, indiferent unde lucrează.

Exact în acest moment, o firmă privată, Picodi, a lansat un raport, în care confruntă prețurile alimentelor cu salariul minim pe economie.

Conform acestuia, aproape 25% din salariul minim pe economie din România este cheltuit exclusiv pe alimente. Se poate mai rău? Răspunsul este: da.

În Republica Moldova, jumătate din salariul minim este cheltuit pe produse alimentare. Se poate însă şi mai rău? Desigur. Nigeria are salariul minim insuficient pentru cel mai sărac coș de cumpărături.

Iar Nigeria, cea mai bogată în resurse ţară africană, nu e cel mai sărac stat de pe Continentul Negru.

După creşterea (nesustenabilă, amintim noi) din ultimii trei ani, România e pe locul 30 din primele 54 de țări ale lumii, la creșterea salariului minim anul acesta. Salariul minim brut lunar a crescut la 2.230 de lei, din 1 ianuarie, de la 2.080 de lei, potrivit unei hotărîri de guvern.

Povara fiscală diferă însă foarte mult de la țară la țară. În Filipine și Hong Kong, salariul minim pe economie nu este impozitat deloc, în schimb în alte țări diferența dintre salariul net și cel brut poate ajunge până la 40% (cum este cazul în România).

Este de aceea mai sugestiv să iei în calcul salariul net, adică banii pe care orice salariat îi primește.

Anul acesta, cea mai mare creștere a salariului minim pe economie s-a înregistrat în Nigeria (64,8%). După transformarea valutei în euro însă valoarea salariului minim din această țară este printre cele mai mici (adică 66 de euro).

În unele țări, precum SUA, Spania, Africa de Sud sau Letonia, salariul minim pe economie nu s-a schimbat.

În Kazahstan, valoarea salariului minim pe economie nu a suferit schimbări, dar suma reală ce intră în contul salariatului s-a micşorat, luând în considerare mărirea primei rambursabile.

În clasamentul global al creșterilor salariului minim pe economie, România s-a clasat pe locul 30 din 54 de țări luate în considerare.

 

Accente

E mai bine uneori să nu te afli în frunte şi totuşi să o duci bine. În acest an, salariul minim net din România este mai mare cu 6,6%, față de cel de anul trecut (1.346 de lei, respectiv 1.263 de lei). În Republica Moldova, salariul minim net a crescut cu 6,3%.

În Ungaria, acelaşi indicator s-a majorat cu 8,1%, în Bulgaria, la sud de noi, cu 8,8%, în Ucraina cu 13,2%, iar în Serbia cu 15,5%. Aşa cum deja am observat, din precedentele cifre date anterior, înainte de acest indicator, precum salariul minim brut de exemplu, nu întotdeauna acolo unde este creşterea cea mai mare a unei astfel de cote salariale oamenii o duc cel mai bine.

Raportul citat confruntă prețurile alimentelor cu salariul minim. Autorii au creat un coș de cumpărături, care cuprinde opt articole: pâine, lapte, ouă, orez, brânză, carne, fructe și legume.

Și, deși această listă e foarte săracă, produsele din ea sunt în stare să acopere necesarul zilnic de produse nutritive ale unui adult. Prețurile acestor produse sunt monitorizate de milioane de internauți, în întreaga lume.

Iată acum prețul produselor din acest coș, la începutul anului 2020:

lapte (10 litri) – 43,80 lei; pâine (10 bucăți a câte 500 g) – 25,50 lei; orez (1,5 kg) – 6,9 lei; ouă (20 de bucăți) – 15,72 lei; brânză (1 kg) – 23,26 lei; carne de pasăre și de vițel (6 kg) – 146,73 lei; fructe (6 kg) – 27,06 lei; legume (8 kg) – 25,91 lei.

Oricare cercetare sociologică în domeniu se bazează pe stabilirea unei astfel de coş, ales după diverse criterii. Valoarea acestui coș de cumpărături cu produse de bază, în total, e de 314,88 lei. Este cu 5,06% mai mult decât anul trecut.

Coșul de cumpărături dat reprezintă 23,4% din salariul minim net pe economie. Același coș de cumpărături, luând în considerare prețurile de anul trecut, a reprezentat 23,7% din salariul minim pe economie, de la acea dată.

Acest lucru înseamnă că creșterea salariilor în România a întrecut creșterea prețurilor. Modul de a cheltui bani diferă însă de la familie la familie, la fel cum diferă și modul de a percepe confortul vieții. Practic, fiecare dintre noi are propriul coş minim, ori mediu.

Restul este interpolare statistică. Studiul a comparat prețurile acelorași produse în alte țări și a verificat ce procent din salariul minim ar trebui să cheltuie un salariat, pentru a-și asigura nevoile de bază în materie de alimente.

Pe primul loc în lume este Australia, cu 7%, urmată de Marea Britanie, Irlanda, Ţările de Jos, Arabia Saudită şi Spania, apoi de Germania, Luxemburg, Canada, Belgia şi Franţa.

Am nominalizat fericitele prime 10 state. România este pe locul 25. Sub România, în clasificare, sunt Serbia (23,4%), Bulgaria (29,5%), Ucraina (42,1%) și Republica Moldova (50,1%).

Celor ce admiră avansul Bulgariei, le atragem atenţia că, de la falimentul din 1997, acesta s-a construit şi pe o perpetuare a sărăciei populaţiei. În unele țări, precum Nigeria sau Uzbekistan, salariul minim pe economie nu sare nici măcar peste valoarea celui mai sărac coș de cumpărături.

Comentarii

loading...