Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Aeroportul din Varna

Transportul, cel mai mare dușman al turismului de la Marea Neagră

Hotelier de pe litoral: „Turistul numai că nu ne înjură când vede pe ce drumuri l-am adus”. Ministrul Mircea Dobre: „Nu totul depinde numai de transport.”

Cristian Hagi 0 comentarii

Actualizat: 09.12.2017 - 22:42

Trebuie să ai multă răbdare să ajungi cu trenul sau cu mașina, din vestul României, în Constanța, la mare.

Dacă locuiești în Timișoara, Arad sau chiar Cluj, coasta dalmată sau Lacul Balaton sunt alternative mai la îndemână. Prin urmare, dacă nici pentru români nu este accesibil, pentru străini nici nu poate fi vorba.

De mulți ani, prea mulți, stațiunile din Constanța se adresează, în cvasimajoritate, românilor. Sunt mai multe motive pentru care lucrurile stau așa, de la prețuri la calitatea serviciilor, dar unul dintre cele mai importante este infrastructura de transport.

 Aeroporturile din Bulgaria, la ani-lumină depărtare

 Recent, Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat, în Constanța, o dezbatere care a avut ca temă „dezvoltarea sustenabilă a turismului și a infrastructurii pe litoralul Mării Negre”.

Printre subiectele dezbătute s-au aflat chiar rolul infrastructurii de transport și consecințele lipsei acesteia. „Un indicator prin care se măsoară integrarea regiunilor în Europa este fluxul de pasageri pe aeroporturi. Pe aeroportul din Constanța funcționează numai trei companii în prezent. De la anul vor fi patru. Diferențele față de aeroporturile dintre Burgas și Varna sunt atât de mari încât nu știu ce explicații am putea găsi. La Varna sunt 57 de companii aeriene care operează, iar pe cel din Burgas sunt 76. În ceea ce privește numărul de pasageri,  la Constanța în 2016 am avut 95.000 de pasageri care au trecut prin aeroport. La Varna au fost 1,7 milioane de pasageri, iar la Burgas 3 milioane. Litoralul românesc nu prezintă niciun fel de atractivitate pentru turismul transfrontalier”, a declarat Mihai Roșioru, reprezentant al Biroului de informare al Parlamentului European.

Ce spune un fost ministru al Transporturilor

 Ramona Mănescu, fost ministru al Transporturilor și actual europarlamentar, vede însă partea plină a paharului. „Conectivitatea este una din părțile pozitive ale turismului românesc,  în sensul în care avem 42 de companii aeriene care operează în România”, a afirmat aceasta.

Asta în condițiile în care numai pe aeroportul din Burgas operează 76 de companii. Recunoaște însă că sunt și probleme. „Autoritățile trebuie să se uite și la regiuni, pentru că aici Constanța este poate puțin mai competitivă decât Varna.” În opinia sa, în permanență vorbim că nu avem suficient și nu facem suficient și rămânem în același stadiu, din păcate. „Infrastructura este prima când trebuie să vorbim de turism. Am fost ministrul Transporturilor, un Minister al Transporturilor care în acea perioadă, și doar în acea perioadă, nu a avut transportul rutier în subordine. Noi suntem unici în general și creativi. Fără infrastructură nu facem nimic, nu facem turism. E mai prozaic, dar așa e. Cineva trebuie să audă. Nu ne place, dar așa este”, a mai precizat Ramona Mănescu. La puncte forte ale turismului românesc, aceasta a notat faptul că România este o țară sigură, curată și cu multe tradiții.

 Constanța, mai puțini străini decât Clujul și Sibiul

 Eurodeputatul Maria Grapini a susținut că a citit statistici referitoare la anul 2016 în care se arată clar că județul Constanța are mai puțini turiști străini decât Timișul, Clujul, Sibiul. Problema nu ar fi neapărat transportul, ci imaginea. „Avem o problemă de imagine”, spune ea. A încercat să o rezolve cu puterile ei. „Eu pot să promovez. Am făcut o expoziție pe holurile Parlamentului, în fața cabinetului meu sunt două postere mari, cu Cascada Bigăr și cu Dunărea la Cazane. Am făcut conferințe în România cu eurodeputați, să vadă că nu suntem în copaci, că avem o civilizație”, a spus Maria Grapini.

 „Unde m-ai adus?“

 Virgil Stancu, vicepreședinte FPTR și investitor în turism, în sudul litoralului, a pus punctul pe i. „Nu poate exista turism fără transport. Transportul e cel care dă putere turismului. Vorbim de 90.000 de turiști aduși cu avioanele, sper să fie 9 milioane. Noi, din păcate, ne aducem turiștii de la Varna cu microbuzele, asta este situația. Interes pentru România există, dar fiecare turist care vine ne întreabă când va avea posibilitatea să meargă pe drumuri ca lumea, să aterizeze la Constanța, nu la Varna. Atât timp cât nu vom avea infrastructură rutieră, feroviară, aeriană, nu putem să vorbim de turism. Nu avem ce să promovăm. În momentul în care vine, turistul spune: Unde m-ai adus?. Numai că nu te înjură când vede pe ce drumuri. Singurele noastre atuuri sunt serviciile de sănătate, sănătatea lor poate că a meritat acest drum nenorocit”, spune Stancu - din perspectiva investitorului în balneoterapie. Crede că Dumnezeu ne-a dat de toate, dar nu și mintea să le exploatăm.

 Monumente greu accesibile

 E greu nu numai să ajungi în Constanța, dar și să te deplasezi în județ, să vezi monumentele istorice și culturale de aici.

”Nu există o mișcare de masă către muzeele din Constanța, cu excepția Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, care include Delfinariul și care atrage aproape 500.000 de vizitatori pe an.

„Monumentele din Constanța sunt greu accesibile, și avem aici câteva impresionante, la nivel de Europă. Vorbesc în primul rând de monumentul de la Adamclisi. Este unic. I se atribuie lui Apollodor din Damasc. Este semnalul de naștere a poporului român și nu există cale de acces lesnicioasă către el”, subliniază Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanța. Ea propune o linie a muzeelor, așa cum s-a creat în București.

”Propun să facem o linie a muzeelor din Constanța, pentru că sunt destul de greu accesibile. De pildă, în fața Muzeului de Artă este o pistă de biciclete, iar Piața Ovidiu a devenit pietonală. Această linie de autobuz să ajungă și la Techirghiol, și la Adamclisi și la Balchik, pentru că există o legătură foarte puternică între Balchik  și Constanța”, a precizat Doina Păuleanu. Evident, pe această rută trebuie să existe și Histria, cea mai veche așezare urbană din România. 

„Sunt numai 50% de acord“

Ministrul Turismului, constănțeanul Mircea Dobre, afirmă că nu transportul e principala problemă a turismului, ci faptul că nu există suficiente opțiuni de agrement, dar nici nu  știm să ne vindem marfa.

„În ce înseamnă treaba asta cu infrastructura, eu sunt  50% de acord cu dumneavoastră, 50% nu sunt de acord. Nu totul depinde doar de transport, haideți să fim serioși. Este vorba ce mai oferim și pe lângă. Eu v-am spus că e vorba de agrement. Asta e în primul rând. Domnule, ajunge turistul. Eu am avut câteva exemple anul acesta, cu jurnaliști, bloggeri, ce doriți dumneavoastră, în care ne-au spus: «Domnule, am intrat în țară, ce ni s-a spus, ce am auzit, am crezut că e o nenorocire». Jurnaliști din Europa, fiți atenți. Când au văzut ce e în România, nici măcar nu au ridicat subiectul transportului, al infrastructurii rutiere. Au fost în toată țara. Nimeni nu a ridicat problema, vă spun sincer.  Eu vă spun, e vorba de cum ne vindem noi marfa afară. Aicea e. Cum știm noi să ne-o vindem. Deci nu este vorba doar de transport”.

Comentarii

loading...