Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Recent, EY a dat publicităţii Barometrul Startup-urilor din România, a treia ediţie.

Teama de eşec blochează apariţia şi dezvoltarea noilor afaceri

Recent, EY a dat publicităţii Barometrul Startup-urilor din România, a treia ediţie. Mentalitatea şi teama de eşec a antreprenorilor care lansează start-up-uri sunt cele două obstacole principale constatate în calea apariţiei noilor afaceri.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 16.03.2019 - 19:14

Alte obstacole constatate: educația precară, impredictibilitatea fiscală, situația politică - pe a doua poziție, ca factori de insput. Aceştia sunt resimțiţi și menționaţi de 12% dintre antreprenorii chestionați.

Există o reticenţă oarecum justificată faţă de acest tip de barometru, pentru că se raportează la percepţie, ce poate fi subiectivă.

Contraargumentul e însă că, dacă vorbeşti despre percepţia unui antreprenor este o chestiune diferită, pentru că acesta e mai informat, mai obiectiv şi exact în percepţii decât omul de pe stradă.

”A treia ediție a Barometrului Start-up-urilor oferă dovada solidă că încă ne confruntăm cu obstacole ce țin de mentalitate. Ecosistemul de business progresează mai greu, pentru că antreprenorii la început de drum se tem de eșec”, a declarat Oana Craioveanu, CEO și co-fondator Impact Hub Bucharest.

58% dintre respondenţii în Barometrul EY spun că se gândesc la fondurile europene ca sursă de finanţare

“Eforturile de a oferi antreprenorilor toate resursele de care au nevoie pentru a crește sunt dublate de nevoia de a construi cultura acceptării eșecului ca pe o lecție și a fricii ca pe un stimul”, spune Craioveanu. Da, aşa e, dar în general, psihologic vorbind, relaxarea necesară pentru a putea converti eşecul şi frica în lecţii, respectiv stimuli, sunt date de prezenţa rezervelor financiare, care în România lipsesc sau sunt mai mici. 

„România are o șansă fantastică de a-și dezvolta un avantaj competitiv esențial, acela de cultură a inovației, cu precădere în tehnologie. Așteptările sunt mari de la noua generație, dar și de la guvernanți, să sprijine acest trend extrem de pozitiv”, arată Cristian Cârstoiu, partener la Departamentul de Asistență în Afaceri EY România. EY e una dintre marile firme de consultanţă din lume, din aşa-zisul Big Four, anterior denumită Ernst & Young.

 

Avem foarte mulţi antreprenori începători

Comparativ cu ediția anterioară a barometrului, EY a observat îmbunătățirea percepției privind Educația și accesul la finanțare. Aceasta nu înseamnă însă ca aceste aspecte au fost rezolvate sau îmbunătățite la nivel național. Cu atât mai mult cu cât România este pe ultimul loc între statele UE, în ultima evaluare PISA privind ponderea absolvenților cu studii superioare.

Barometrul EY al start-up-urilor din România analizează răspunsurile a 284 de antreprenori, privind accesul la finanțare, reglementare și impozitare, educație și formare, cultură antreprenorială și sprijin coordonat. Dintre respondenți, 82% au afaceri mai noi de trei ani.

92% au declarat că sunt fondatori sau acționari în firmă. Cele mai multe startup-uri sunt din mediul urban și activează în IT&C, comerț cu amănuntul, servicii de business, media & publicitate, industrie alimentară, Educație ş.a..

Oana Craioveanu, Impact Hub Bucharest: “Ne confruntăm cu obstacole ce țin de mentalitate. Ecosistemul de business progresează mai greu pentru că antreprenorii la început de drum se tem de eșec.”

65% au între 22 de ani şi 35 de ani, 28% 35 de ani - 50 de ani, 4% sub 21 de ani şi 3% peste 50 de ani. Barometrul a fost realizat în perioada 15 ianuarie – 17 februarie a.c.. 74% dintre respondenți consideră că antreprenoriatul nu e susținut și că principalul obstacol este teama de eșec, față de 60% în anul 2017. 

Principalele piedici în dezvoltarea afacerii sunt lipsa de capital de investit (45%), bugetul de promovare limitat (38%) și nevoia de noi clienți, la care antreprenorii nu știu cum să răspundă (34%).

 

Au scăzut veniturile

EY a observat o scădere a veniturilor personale ale antreprenorilor de start-up. În anul 2017, media lunară a veniturilor din start-up-uri depășea puţin 1.000 de euro, iar în 2019 a scăzut la 917 euro.

Procentul celor ale căror venituri lunare sunt sub 500 de euro e în creștere cu 15% față de anul 2017. Un antreprenor la început de drum dedică în medie 9,2 ore afacerii lui, zilnic, adică lucrează cu 15% mai mult ca un angajat cu normă întreagă.

Fondurile proprii sunt principala sursă de finanțare pentru 79% dintre liderii de start-up. Aceasta înseamnă că acţionarii împrumută firmele cu bani pentru investiţii, apoi lucrează pentru RoI (adică return on investment). Există și o creștere semnificativă a ponderii finanțărilor de la stat, a fondurilor de la familie și prieteni, dar și a celor de la business angels, comparativ cu anul 2017. 

Cele trei modalităţi de finanţare (bani de la stat, împrumuturile “chinezeşti” şi business angels) au fost detaliate de România liberă, într-un articol anterior. 71% dintre antreprenori consideră că fondurile oferite de statul român în programele specifice pentru IMM sunt forma de finanțare cu cel mai mare impact în susținerea inițiativelor de afaceri.

 

Riscul privat continuă să joace un rol minor

Acesta e însă un defect funcţional, cum am explicat anterior, pentru că start-up-urile ce se bazează spre 100% pe bani de la stat nu sunt cravaşate, în afacerile lor, de riscul privat, esenţial în dezvoltarea competitivităţii business-ului. Iar cazul Start-up Nation, despre care am scris anterior de mai multe ori, este exemplar.

Într-adevăr, faptul că banii de la stat sunt forma de finanţare cu cel mai mare impact e demonstrat, susţine EY, de cele două ediții ale programului Start–up Nation, cu mii de antreprenori aplicanți juniori. Fondurile europene sunt a doua sursă importantă de finanțare, afirmă 58% dintre respondenți.

A aplica pentru tragerea de bani europeni presupune însă deja să ai şi capital de cofinanţare sau firma să fie bancabilă la credite, care să asigure cofinanţarea. Interesant e că EY observă că ponderea creditelor bancare în sursele de finanţare a crescut, comparativ cu ediția din anul 2017, ocupând locul al treilea, urmate de business angels  - a patra sursă de finanțare ca impact pe termen lung - 27%.

Mediul fiscal și de reglementare s-a deteriorat în ultimul an, consideră 52% dintre respondenți. Cele trei măsuri ce ar putea îmbunătăți situaţia, cred antreprenorii, vizează scăderea impozitării muncii, combaterea birocrației și stabilitatea fiscalităţii și reglementării.

50% dintre antreprenorii debutanţi își propun să-și lanseze afacerile pe noi piețe. Cea mai menționată zonă de extindere e regională - Europa, cu 51% dintre răspunsuri, urmată de piața americană (17%), iar cea mai mare parte a resurselor financiare este destinată promovării.

 

Antreprenorii români încep să aibă modele mai abstracte de business, nu iconice

Modelele antreprenorilor juniori români? Elon Musk, CEO la Tesla Motors - cel mai inspirațional antreprenor străin. Urmează Jeff Bezos, fondator și CEO Amazon, urmat de Steve Jobs (Apple) și Bill Gates (Microsoft). Dintre antreprenorii români, Cristian Onețiu, co-fondator Life Care, e cel mai menționat, în aceeași măsură cu Marius Ghenea.

Barometrul EY a constatat o schimbare majoră în opțiunile antreprenorilor, față de acum doi ani: numărul tinerilor afacerişti ce spun că n-au un model iconic a crescut de la 6% la 24%, iar al celor ce au ca model un antreprenor român a atins 21% în anul 2019, față de 14% în anul 2017.

Principala sursă de învățare menționată de antreprenorii de start-up e discuţia cu alţi antreprenori şi mentoratul (41%). Pentru 52% dintre antreprenorii juniori, cele mai utilizate surse de interacțiune și inspirație sunt comunitățile online. Este un progres de mentalitate.

Comentarii

loading...