„Surprinzător, proiectul de buget omite veniturile din taxa pe activele bancare. Astfel, este neclar dacă taxa va fi amendată, adăugată într-un proiect bugetar ulterior sau va rămâne în afara bugetului oficial. În măsura în care veniturile din taxa bancară sunt excluse din buget, ele oferă un buffer fiscal modest, pe care îl estimăm la 3-4 miliarde de lei anul acesta, luând în calcul o taxă trimestrială de 0,3% pe active“, potrivit analiștilor Fitch, citaţi de Profit.ro.
Cam în acelaşi timp cu Fitch, şi Consiliul Fiscal a făcut publică propria analiză. Şi Consiliul spune ceva asemănător: “De remarcat că proiectul de buget nu include venituri din recent-instituita taxă pe activele bancare. În condițiile menținerii nivelului curent al Robor și al activelor bancare nete, taxa ar genera circa patru miliarde de lei (luând în calcul trei plăți trimestriale, în 2019)”.
“România liberă” l-a întrebat pe preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, de ce anume lipsesc din proiectul Legii bugetului calculele pe veniturile din taxa pe activele bancare.
“Nu am o explicaţie. Când ai un cadru legislativ aprobat, se include în buget. Bugetul se construieşte cu legislaţia aflată în vigoare. Conform legii, (n.r.: taxa) trebuia pusă”, a spus pentru “România liberă” Dumitru.
De observat că, la fel de greu de explicat de ce, nici contribuţia de 2%, prin taxa pe lanţul comercial de distribuţie la energia electrică, nu este inclusă în acest moment în buget. Ambele taxe sunt prezente într-un act normativ în vigoare: OUG 114.
Cum s-ar putea reduce deficitul bugetar
Fitch Ratings crede că o creștere a taxelor, însă una care ar ajuta la reducerea deficitului bugetar, ar conduce la o consolidare în finanțele publice, în România, și ar reduce riscul de supraîncălzire, care a reprezentat în perioada recentă principala amenințare pentru ratingul de țară.
Totuși, “anumite aspecte ale noilor taxe riscă să afecteze credibilitatea politicilor fiscale și să contrabalanseze potențialele beneficii”, consideră Fitch.
Aceste aspecte, spune agenţia de rating, “includ lipsa consultării în legătură cu taxa bancară (inclusiv cu BNR), lipsa analizei de impact și a clarității legate de modul în care este aplicată aceasta sau etichetarea populistă ca «taxă pe lăcomie»”.
Lucrurile expuse “ar putea avea un impact negativ asupra mediului de afaceri, a investițiilor și creșterii economice” şi ele pot “duce chiar la o eventuală scădere a veniturilor din taxe și impozite”, consideră Fitch.
Fitch Ratings adaugă că taxa bancară ar putea “complica transmisia politicii monetare și ar putea reduce generarea internă de capital a băncilor”. Totodată, dacă băncile vor transmite povara acestei taxe către populație, cererea pentru credite ar putea scădea.
Optimism periculos
Care este cea mai mare vulnerabilitate pe care o are România în acest moment, din punctul de vedere al proiectului de buget aflat în discuţie în aceste zile? Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că, “dacă ne uităm la proiecţiile bugetare, ele se bazează pe un cadru macroeconomic foarte optimist, aş spune chiar excesiv de optimist”.
Şi piaţa muncii, de asemenea, ar evolua, conform proiectului de buget, “foarte pozitiv, cu creşterea foarte rapidă a numărului de salariaţi, o accelerare a creşterii salariilor în mediul privat, ceea ce este improbabil, în contextul în care, la nivel global, vedem că peste tot lumea discută despre încetinire”, a explicat RL Dumitru.
Specialistul detaliază, afirmând că în Zona Euro proiecţiile economice au fost ajustate semnificativ: “Deja avem ţări care au intrat într-o recesiune tehnică, precum Italia. Într-un context economic de anticipat mai puţin favorabil, este total imprudent să-ţi construieşti bugetul cu presupuneri foarte optimiste cu privire la evoluţia economiei”.
Impactul acestei viziuni exagerat de optimiste asupra bugetului “poate fi unul major. Dacă aceste previziuni foarte optimiste nu se materializează, vom avea venituri bugetare mai mici, într-un context în care mare parte a cheltuielilor sunt fixe, rigide”, susţine Ionuţ Dumitru.
Iar supraestimăm colectarea din reducerea evaziunii fiscale
Preşedintele Consiliului Fiscal afirmă că “vom sfârşi prin a avea un deficit semnificativ mai mare. Mai este estimată şi o reducere majoră a evaziunii fiscale, cu un impact semnificativ la buget. Guvernul spune că se bazează pe 7,5 miliarde de lei din reducerea evaziunii fiscale”.
De-a lungul anilor, din 1990 încoace, au fost foarte multe astfel de proiecţii optimiste, pornind de la o mare reducere a evaziunii fiscale. S-a demonstrat de fiecare dată că aceste proiecţii guvernamentale optimiste nu s-au concretizat ulterior, pe exerciţiul bugetar propriu-zis.
E de dorit o reducere a evaziunii fiscale, susţine Dumitru, dar “nu avem nici un argument cu care să susţinem un astfel de scenariu. În trecut, întotdeauna ne-am propus să reducem evaziunea fiscală şi nu prea ne-a ieşit. De ce ne-ar ieşi acum? E imprudent să iei în calcul aceasta ex-ante”.
Fitch își afirmă scepticismul în legătură cu atingerea țintei de deficit de 2,6%, având în vedere presupunerile optimiste ale Guvernului, atât pe partea de venituri, cât și în ceea ce privește cheltuielile. Proiectul de buget este bazat pe o creștere economică de 5,5%, mult peste estimarea Fitch, de 3,2%.
An electoral
Creșterea veniturilor bugetare este proiectată la 15,7%, iar veniturile din combaterea evaziunii fiscale sunt estimate la 0,7% din PIB, cifre considerate optimiste de Fitch.
În plus, alegerile prezidențiale din acest an vor face dificilă tăierea cheltuielilor, în situația în care veniturile nu se ridică la așteptările optimiste ale Guvernului, notează agenția.
Consiliul Fiscal, pe de altă parte, are rezerve în special cu privire la evoluția proiectată a veniturilor din TVA, fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora, “chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial”.
Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate să crească şi ele cu 17% (cu 10,1 miliarde de lei, adică 0,54% din PIB), comparativ cu nivelul din execuția de pe anul trecut.
Dinamica pentru încasările din TVA o depășește substanțial pe cea a consumului privat nominal net de autoconsum, prognozată de CNSP (care este de circa 8%).
De altfel, din cele 7,5 miliarde de lei, pe care raportul la buget le indică drept venituri suplimentare din îmbunătățirea colectării, ce urmează a fi luate de ANAF, 6 miliarde de lei ar reveni veniturilor suplimentare din TVA.
Consiliul Fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluări şi consideră că veniturile din TVA aferente anului trecut sunt cel mai probabil supraevaluate cu circa 5 miliarde de lei, dincolo de eventualul impact advers al unor evoluții macroeconomice mai puțin favorabile decât cele luate în considerare în construcția bugetară.
