Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Statul vrea să investească masiv în domeniul agricol

Producătorul de gaze Romgaz a lansat la licitație un contract pentru realizarea unui studiu care să releve oportunitatea companiei de a intra pe piața românească a îngrășămintelor chimice.

Share

Denisa Marin 0 comentarii

Actualizat: 19.02.2019 - 15:59

Studiul va costa 1,05 milioane lei și va dura 4 luni, potrivit caietului de sarcini publicat în Serviciul Integrat al Achizițiilor Publice. Ofertele trebuie depuse până pe 22 februarie.

Despre o anumită intenție în acest sens a Romgaz s-a mai vorbit, în ultimul timp, dar doar în treacăt. La un moment dat, oficiali ai companiei precizau că s-ar putea încerca preluarea a 1-2 combinate InterAgro (Ioan Niculae – n.r.), acum în insolvență și închise, în contul datoriilor de 130 de milioane de euro. Nimic clar însă. Acum, Romgaz pune pe tapet intenția sa clară de a intra pe piața îngrășămintelor, care acum este dominată de importuri. 700 de milioane de euro anual reprezintă deficitul comericial pe îngrășăminte chimice, pentru că România, cu excepția Azomureș (elvețienii de la Ameropa), nu mai are producție locală.

„Compania a decis achiziția unui studiu de oportunitate care să permită evaluarea oportunităților de intrare a companiei pe piața îngrășămintelor chimice din România, respectiv de achiziție/investiție în active existente sau noi. Astfel, obiectivul general al demersului de față îl constituie elaborarea și transmiterea către achizitor a unui studiu de oportunitate complet privitor la oportunitățile oferite de industria îngrășămintelor chimice. În cadrul acestui studiu, prestatorul va realiza toate analizele necesare care să-i permită să recomande achizitorului dacă este oportună intrarea pe piața îngrășămintelor chimice, iar în cazul unui răspuns afirmativ, care variantă este recomandată (active existente sau active noi din România)”, se arată în caietul de sarcini al studiului.

Documentul final va analiza inclusiv legislativ piața locală, cu precădere aspectele legate de mediu, dar și contextul regional, cu situația piețelor din Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Serbia, Polonia și Moldova.

Potrivit unor surse din companie, opțiunea ar fi, mai degrabă, pentru construcția unei facilități noi. Preluarea unor active deja existente înseamnă unul din combinatele lui Niculae, care ar necesita investiții foarte mari în modernizare, poate chiar mai mari decât pentru o unitate modernă.

 

Niculae: Un combinat nou costă 2 miliarde de euro. Aștept ofertă

Pentru că e vizat direct de posibila intrare pe piața îngrășămintelor chimice a Romgaz, l-am întrebat pe Ioan Niculae, proprietarul InterAgro, dacă se simte concurat. “Deloc. Chiar mă bucur. Construcția unui combinat nou costă 2 miliarde de euro și durează 5 ani. Numai echipamentele costă 1,2 miliarde de euro, comandarea lor și punerea în funcțiune, 4 ani”, spune industriașul. Pe de altă parte, el ar fi dispus să vândă din fabrici. Are șase și, zice afaceristul, este dispus să negocieze cu Romgaz vânzarea unora dintre ele. “Pentru prețul potrivit”, adaugă el.

În altă ordine de idei, vrea să contracteze gaz pentru a porni toate cele șase combinate, de la 1 aprilie, de când se aplică plafonul legal de 68 de lei/MWh la prețul gazului. Până acum, nu a reușit, atât Romgaz, cât și Petrom răspunzându-i că nu au cantități disponibile, la fiecare cerere de ofertă pe care a formulat-o.

Despre măsura de plafonare a prețului gazului, inclusă în OUG 114, patronul InterAgro afirmă că este “una dintre cele mai bune măsuri economice”. Are și rețineri.

„Dacă așa se va aplica, deschid imediat toate cele 6 fabrici. Dar să fie 68 (plafon de 68 lei/MWh, față de 90–100 lei, acum  – n.r.), nu să apară iar artificii, astfel încât să urce la 100 de lei. Ba, mai mult, am putea lua în calcul să deschidem o nouă unitate de procesare în nordul țării, la Dornești, lângă granița cu Ucraina”, precizează Niculae. Omul de afaceri arată că procesarea gazului în vederea chimizării ar fi profitabilă la prețul-plafon, unul nemaivăzut în piață de mai mult de 4 ani. El explică și care este șansa de acum a industriei chimice locale. “Este o oportunitate fantastică în regiune acum. Din pricina certurilor cu rușii, ucrainenii nu prea mai au gaze pentru industrie. Nemai-
având gaze, nu mai produc îngrășăminte, au ajuns din mare exportator, importator. Dacă prinzi Ucraina de client, nu poți produce cât pot ei consuma”, explică el.

Combinatele InterAgro consumau, când funcționau la capacitate, 3 miliarde de metri cubi pe an, mai mult chiar decât populația. Acum sunt închise, consumul de gaz al României a scăzut drastic, iar piața locală a fost inundată de importuri de îngrășăminte din țările vecine.

 

Gaze, curent, îngrășăminte

Romgaz este compania pe care statul roman o folosește în încercarea de a obține multiplicarea în economie a valorii gazului. Odată ce Marea Neagră începe să-și scoată la suprafață gazul, americanii de la BSOG tocmai anunțând că demarează investițiile în extracție, și odată ce zăcământul uriaș de la Caragele, operat de Romgaz, intră în exploatare de anul acesta, România va avea suficient gaz disponibil, pe parcursul întregului an, urmând să importe doar în condiții favorabile de preț. Ca să nu fie doar ars pentru încălzire, poate fi „pus la treabă”, să se obțină din el un produs superior precum energia electrică ori îngrășăminte chimice. Romgaz va finaliza anul viitor termocentrala de la Iernut, 300 de milioane de euro pentru 400 de MW instalați, și a demarat studiul de fezabilitate pentru o unitate identică, la Mintia, Hunedoara. În plus, se analizează posibilitatea investiției în modernizarea unor CET-uri din Constanța și București pentru creșterea randamentelor. Acum, compania de stat demarează proiectul care ar putea să o facă jucător pe piața de îngrășăminte chimice (unde 70% din costuri reprezintă achiziția gazului).

„Statul român este pregătit. Este clar că există cerere pentru cantități suplimentare de gaze în România. Și va fi și mai multă. Vom construi termocentrala pe gaze de 400 de MW de la Mintia, termocentrala de la Iernut, alți 400 de MW, va fi gata la anul, se va investi și în grupuri noi la Constanța și București. Lucrurile sunt deja clare. Avem nevoie de aceste investiții în cadrul procesului de transfer de la energia pe cărbune la cea pe gaze, cât și pentru a da valoarea adăugată în economie gazului ”, spune Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Dincolo de valorificarea lui superioară în economie, gazul poate contribui la ridicarea nivelului de trai din țară. De anul trecut, extinderea rețelelor edilitare de gaze din România a fost lăsată la mâna primarilor. România are doar una din trei gospodării legate la gaz, în timp ce la vecinii unguri 9 din 10 gospodării au gaz. Guvernanții au hotărât acest lucru după ce au ajuns la concluzia că distribuitorii de gaze privați nu au interes să extindă rețeaua de gaze în zone izolate, pentru că investiția nu ar fi acoperită de consumul clienților.

România consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze, din care 1 miliard reprezintă importuri. Acum 10 ani, când industria chimică încă funcționa, consumul era de 18 miliarde metri cubi.   

Comentarii

loading...