Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Spărgător de gheață pentru Antarctica

Deși marca „made in Galați“ este din ce în ce mai apreciată peste hotare, guvernanții blochează accesul pe piața internă a acestor produse.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 22.01.2018 - 12:26

Două companii românești constru­iesc împreună o navă cu tehnologie de ultimă generație pentru cercetări în zona antarctică, în cadrul unui  proiect în care Guvernul Australiei investește aproape 2 miliarde de dolari australieni.

Se întâmplă la Galați, oraș a cărui faimă de important centru industrial a intrat în declin imediat după 1990, când a început distrugerea a zeci de societăți industriale ale căror terenuri au prilejuit mari tunuri imobiliare.

Numai după anul 2000 au fost desființate 59.000 de locuri de muncă din industrie, în aceeași perioadă triplându-se numărul angajaților din administrație.

Dar chiar în acest context, de la Galați mai apar știri sub marca „Made in România“.

Noul spărgător de gheață pentru cercetări în Antarctica și Mările Sudului este construit la Șantierul Naval „Damen“ din Galați și cu laminate produse la combinatul siderurgic ArcelorMittal de la Galați.

Ultimă generație

Pentru navaliștii de la „Damen“ Galați construirea unor nave cu tehnologie de ultimă oră nu este o noutate, pentru că din 2009 compania și-a orientat strategia către construirea de nave speciale, de la nave pentru instalarea cablurilor marine pentru companii din Marea Britanie la nave militare pentru Marina Regală Olandeză. Noul spărgător de gheață, cu capacitatea de 23.400 tone, va avea o lungime de 156 metri și va putea sparge gheața groasă de 1,65 metri, la viteze de 3 noduri, adică 3 mile marine pe oră.

Va fi utilizat ca navă de aprovizionare, pentru a transfera mărfuri, echipamente și personal celor trei stații australiene permanente de cercetare din Antarctica și stației din Insula Macquire, dar cu ajutorul său Guvernul Australiei va extinde explorarea în Antarctica și Mările Sudului. Fiind o navă de cercetare, cu facilități de laborator extinse, va avea laboratoare științifice și birouri cu o suprafață totală de 500 mp și va putea găzdui la bord până la 116 oameni de știință. Sunt prevăzute și echipamentele necesare pentru locarea la bordul navei a până la patru elicoptere și două ambarcațiuni.

Nava GuvernuluiAustraliei

Laminatele cu care este construită noua navă sunt fabricate tot la Galați.

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galați a anunțat că furnizează laminatele de oțel pentru spărgătorul de gheață construit la Șantierul Naval „Damen“. „Acest pro­iect arată capabilitatea tehnică a combinatului nostru de a produce table groase de calitate înaltă, dar și capacitatea echipei locale de a se transforma și a se adapta la cerințele speciale ale clienților noștri“, a declarat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galați.

Oțelurile pentru utilizări marine sunt de înaltă rezistență (până la 620 Mega Pascali) și au un conținut scăzut de carbon, fiind ideale pentru a face față provocărilor apelor polare. Una dintre principalele provocări rezolvate cu succes de ArcelorMittal a fost de a livra tabla în dimensiunile necesare – o treime dintre ele trebuiau să fie subțiri și late, cu grosimi de 6-8 milimetri și lățimi de 3.000 de milimetri. Tablele mai subțiri sunt utilizate pentru puntea și infrastructura navei, în timp ce tablele mai groase sunt pentru construirea corpului navei.

Sub chila navei, o monedă olandeză de argint din 1642

Conform tradiției, pentru a fi marcată începerea construirii spărgătorului de gheață, la ceremonia oficială au fost puse sub chila navei mai multe monede, inclusiv o monedă olandeză de argint din 1642, an în care exploratorul olandez Abel Tasman devenise primul european care a ajuns în Tasmania. Tasmania nu este doar locul în care se află Divizia Antarctică a Australiei, ci și capitala insulei, Hobart, unde va fi și portul navei. Livrarea spărgătorului de ghea­ță este programată pentru aprilie 2020.

Olanda și Australia își construiesc nave la Galați, România - nu!

În timp ce Australia își construiește la „Damen“ Galați cel mai modern spărgător de gheață, iar Marina Regală Olandeză își construiește tot la Galați navele de luptă, Guvernul României a blocat în 2016 construirea la Galați a celor patru corvete. Dragnea și Tăriceanu și-au argumentat decizia prin valoarea foarte mare a proiectului, deși, concret, construirea celor patru corvete nu ar costa mai mult de 160 milioane euro.

Nu a ținut nimeni cont de faptul că în documentația tehnică erau trecute și argumentele care au stat la baza deciziei decidenților de la „Apărare“ ca acele patru corvete
SIGMA10514 să fie construite la șantierul naval din Galați, în primul rând pentru că la „Damen“ Galați au mai fost construite astfel de nave. Potrivit fostului ambasador al Olandei la București, Matthijs van Bonzel, „jumătate dintre navele noi de luptă ale Olandei sunt construite în România, la Galaţi“.

Un exemplu de performanță al navaliștilor gălățeni este nava „Groningen“, care face parte dintr-un proiect de 487 de milioane de euro al Marinei Regale din Olanda, de construire a patru nave militare.    

Comentarii