Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Una dintre principalele probleme pe litoral este lipsa forței de muncă

Sezonul estival 2018: mai mulți turiști, profit mai mare

În ciuda tuturor problemelor, numărul de turiști care a ajuns pe litoralul românesc, în vara acestui an, este în creștere cu 8% față de 2017, potrivit datelor furnizate de FPTR.

Cristian Hagi 0 comentarii

Actualizat: 27.09.2018 - 17:02

Sezonul estival 2018 a început prost, dar s-a terminat bine. În iunie, circa jumătate din zile au fost ploioase, ceea ce a făcut ca turiștii să rămână acasă. „Un hotelier s-a trezit, vineri, cu 80% din camere anulate“, ne-a mărturisit managerul unei agenții de turism. Ceea ce a început prost s-a terminat însă bine, pe plus. Vremea s-a îndreptat, au ajuns și voucherele de vacanță, turiștii au venit. Potrivit unui bilanț remis de către Federația Patronatelor din Turismul Românesc, litoralul a avut cu 8% mai mulți turiști în acest sezon.

 

Turismul, dependent de vreme

Programul „Litoralul pentru toți“ și biletele vândute prin sistemul early booking au contribuit la obținerea unui grad de ocupare de peste 50% în luna iunie. În ultimii ani, din cauza ploilor abundente din întreaga țară, la începutul lunii iulie gradul de ocupare a scăzut, astfel că în primele trei luni ale sezonului s-a înregistrat o scădere a numărului de turiști sosiți pe litoral cu 1,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „Odată cu reîntoarcerea vremii bune, începând cu luna august, numărul turiștilor a crescut spectaculos, cu 22% mai mulți față de aceeași lună a anului trecut în special prin valorificarea voucherelor de vacanță, care au salvat de la un dezastru financiar acest sezon. Astfel, hotelierii au reuşit să obțină venituri mai mari în primele 4 luni ale acestui sezon, față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul unei creșteri cu 8,2% a numărului de turiști sosiți pe litoral.“, au precizat reprezentanții FPTR.

 

Cele mai (puțin) căutate stațiuni

Mamaia, Eforie Nord şi Venus sunt staţiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Costineşti, Neptun şi Eforie Sud. Având în vedere numeroasele investiții în structurile de primire turistică, se menține tendinţa de creştere a numărului de turişti în sudului litoralului faţă de anii anteriori, mai ales a turiştilor familişti. La data de 14 septembrie 2018, conform site-ului oficial al Ministerului Turismului, în staţiunile de pe litoralul românesc, inclusiv Constanța, Eforie şi Mangalia erau 1.548 structuri de cazare clasificate, care aveau 56.595 spaţii de cazare şi puneau la dispoziţie un număr de 121.280 locuri de cazare, cu 14.168 mai multe decât anul trecut. Dintre locurile de cazare, cele mai multe, adică 64.987, sunt reprezentate de locuri în hoteluri, iar restul de 56.293 de locuri de cazare sunt în vile, campinguri, hosteluri. Spațiile de cazare din hotelurile de 1 – 2 stele s-au vândut în procent de 60% prin agenţii de turism şi 40% prin alte canale de rezervări. Spaţiile de cazare în hotelurile de 3, 4 şi 5 stele s-au vândut în procent de 35% prin agenţii de turism şi 65% prin alte sisteme de rezervări.

 

Cea mai gravă criză a forței de muncă de după 1989

În acest an, litoralul s-a confruntat cu cea mai gravă criză a forței de muncă din ultimii 29 de ani. Exodul forței de muncă, scăderea natalității, ieșirea la pensie a numeroși angajați, legislația anacronică și protecționistă va face ca România să se confrunte și în următorii ani cu o criză tot mai adâncă de forță de muncă. „Sistemul de educație, așa cum este el în prezent, este complet inutil în fața provocărilor din piața muncii. Se scot pe bandă rulantă șomeri cu diplomă, absolvenți de liceu și universitate care nu sunt conectați la realitățile economice, iar turismul este cel mai expus“, a declarat Dragoș Răducan, prim-vicepreședintele FPTR. Având în vedere că sezonul estival s-a decalat în ceea ce priveşte vremea, iar voucherele de vacanță au fost eliberate foarte târziu, s-a păstrat tendința ca mulţi turişti să vină pe litoral la sfârşitul lunii august sau la începutul lunii septembrie. O parte dintre hotelurile de pe litoral s-au închis înainte de jumătatea lunii septembrie, odată cu începerea şcolilor, dar sunt încă hoteluri care vor rămâne deschise până la finalul lunii septembrie.

 

Turismul nedeclarat, circa 20%

FPTR constată că și România se adaptează rapid tendinței mondiale de „sharing accommodation“, astfel că 20% din locuinţele private din staţiunile şi oraşele de pe litoral, se închiriază în timpul sezonului estival, ceea ce generează un număr foarte mare de persoane cazate, ducând la o aglomerare a staţiunilor şi o concurenţă acerbă pentru structurile clasificate. Nu se știe care este volumul turismului nedeclarat şi necuantificat în miile de apartamente neclasificate care operează în regim de închiriere hotelier (Mamaia, Năvodari etc.), în casele și apartamentele oferite de localnici (Constanța, Eforie, Vama Veche, 2 Mai, Mangalia etc.) sau în alte structuri de primire turistică neclasificate, valorificate online.

 

Stațiunile, transformate  în orașe

FPTR spune că, în lipsa unui management judicios al destinaţiilor turistice, s-au acordat de către autoritățile locale autorizaţii marilor retaileri pentru construcţia de hipermarketuri, autorizaţii pentru mici magazine alimentare acolo unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea staţiunilor turistice în oraşe şi a turiştilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentaţie publică.

Deşi mediul de afaceri din turism depune eforturi în fiecare an pentru creşterea numărul turiştilor din staţiunile de la malul mării, se confruntă de mai bine de 20 de ani cu aceleași probleme: administrarea şi atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa mijloacelor de transport public, lipsa punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spații verzi neamenajate, acces dificil în destinaţie, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare distruse, lipsa parcărilor amenajate, spaţii verzi neîntreţinute etc. „Toate aceste probleme, dar şi lipsa managementului eficient al staţiunilor, duc pe termen lung, la scăderea atractivităţii destinaţiei și la scăderea interesului turiştilor pentru litoralul românesc“, se arată în comunicatul FPTR.

 

Profiturile stagnează, investițiile continuă

Deşi numărul de turişti a crescut statistic, profitul hotelierilor de pe litoral nu îl va depăşi pe cel din anul anterior. Cauzele sunt creşterea fondului de salarii, productivitatea scăzută a angajaților, creşterea costurilor pentru utilităţi, dar şi majorarea semnificativă a preţurilor materiilor prime alimentare. Chiar dacă cheltuielile de operare au crescut semnificativ și în 2018, o parte dintre investitori vor reinvesti profitul obţinut în acest an, în special în nordul zonei Mamaia, a zonei Năvodari şi în sudul litoralului. Vor continua investiţiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minim 3 stele.

 

Ce va aduce anul viitor

Conjunctura internaţională va fi în continuare favorabilă dezvoltării turismului intern şi a incomming-ului. În privinţa tarifelor, acestea vor rămâne aproximativ la fel sau vor creşte la unele hoteluri cu maximum 8%. Va exista o concurență acerbă între marii turoperatori autohtoni în vederea contractării celor 5 tipuri de cazare, în special cele pentru 3, 4 şi 5 stele, care oferă cazare cu demipensiune, pensiune completă şi all inclusive. 

Comentarii

loading...