Municipalitatea vrea să ofere ajutor financiar de aproape 11.000 de lei pentru femeile care doresc să facă fertilizare in vitro. Banii se vor acorda sub formă de vouchere în trei tranşe, doar pe baza scrisorii medicale.
“În România, rata fertilităţii scade alarmant. Se estimează că în acest ritm, în 2050 România va ajunge la o populaţie de doar 14 milioane de locuitori, faţă de aproximativ 19 milioane, cât sunt în prezent. (…) Unu din şase cupluri care încearcă să aibă un copil va avea dificultăţi în a obţine sarcina. Fertilitatea scade cu vârsta”, se arată în proiectul de hotărâre, semnat de primarul Capitalei, Gabriela Firea.
Potrivit expunerii de motive, în România se fac anual 5.000 de fertilizări in vitro, de 10 ori mai puţine decât în Europa de Vest, existând însă anumite probleme din cauza cărora cuplurile nu pot avea copii. “În aceste condiţii, se impune în continuare o intervenţie activă a Primăriei Capitalei în domeniul încurajării natalităţii şi a ratei fertilităţii, astfel încât cuplurile infertile să fie sprijinite în procesul conceperii copiilor prin procedura de reproducere asistată”, explică municipalitatea.
Bani pentru femeile însărcinate
Primăria Capitalei ar putea oferi vouchere în valoare de 2.000 de lei femeilor însărcinate, pentru plata medicamentelor şi a serviciilor medicale. Proiectul de hotărâre a fost iniţiat de primarul Gabriela Firea, care susţine că rata natalităţii a scăzut în ultimii ani, în timp ce numărul vârstinicilor a crescut.
“Anual, în municipiului Bucureşti se nasc aproximativ 20.000 de copii. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în perioada 2010-2015 numărul nou-născuţilor vii, ai căror părinţi au rezidenţa pe raza municipiului Bucureşti, a scăzut, astfel că, dacă în anul 2010 s-au înregistrat 21.147 de copii, în anul 2015 s-au înregistrat 19.255 de copii. Având în vedere rata scăzută a natalităţi, se impune implicarea autorităţii locale în identificarea unor măsuri sociale suplimentare, care să influenţeze creşterea natalităţii”, se arată în proiectul de hotărâre.
Potrivit proiectului, care va fi dezbătut azi în CGMB, beneficiază de vouchere în valoare de 2.000 de lei pentru cheltuielile cu analizele medicale nedecontate de Casa de Asigurări de Sănătate şi pentru eventualele tratamente nedecontate femeile însărcinate cu domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti (cu viza de reşedinţă dobândită cu cel puţin şase luni de la data începerii proiectului).
Garduri la tramvaiul 1, ca la 41 și 21
Primăria Capitalei ar putea delimita traficul auto de cei aproape 22 de kilometri ai liniilor de tramvaie 1 şi 10, urmând să investească peste șase milioane de lei în montarea unui gard de oţel, după modelul liniilor tramvaielor 41 şi 21.
“Circulaţia tramvaielor pe traseul liniei 1/10 este îngreunată de cea a autovehiculelor care pătrund pe ampriza liniei de tramvai, neputându-se asigura o frecvenţă de circulaţie constantă, conform graficelor stabilite. Aplicarea acestui tip de reglementare a circulaţiei rutiere contribuie la creşterea vitezei de exploatare a tramvaielor şi o frecvenţă mai bună de circulaţie a acestora, ceea ce este în beneficiul cetăţenilor”, se arată în expunerea de motive.
Astfel, dacă proiectul va fi aprobat în şedinţa CGMB, municipalitatea va monta un gard din oţel, după modelul liniilor de tramvaie 41 şi 21, care să delimiteze linia tramvaielor de traficul auto general, pe un traseu de 21,6 kilometri.
Municipalitatea arată că separarea liniei de tramvai de restul traficului duce la creşterea medie a vitezei, precum şi la creşterea numărului de călători cu aproape 440 de călători/oră/sens pentru linia 1 şi de aproximativ 450 de călători/oră/sens pentru linia 10, iar venitul suplimentar să fie de 417.924 de lei pe lună. Investiţia este estimată la 6,28 de milioane de lei.
Castrarea gratuită a câinilor şi pisicilor
Un alt proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB se referă la castrarea gratuită a câinilor şi pisicilor care nu sunt de rasă, dar au stăpân. Prin acest program ASPA ar urma să încheie contracte pe un an cu veterinari din toate cele şase sectoare ale Bucureştiului, urmând ca aceştia să adigure gratuit cetăţenilor sterilizarea unui număr maximum de două animale de companie, fie câini, fie pisici.
“În privinţa abandonului de animale, acesta provine atât din iresponsabilitatea proprietarilor, cât şi din înmulţirea animalelor pe care le au în posesie, întrucât acestea nu sunt sterilizate, deşi obligativitate există. În pofida existenţei obligativităţii legale de a steriliza câinii, prea mulţi proprietari nu au făcut acest lucru, unul dintre motive fiind costul financiar, dar şi lipsa de comunicare şi informare”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre iniţiat de consilierii generali PSD.
Costul castrării ar urma să fie acoperit de municipalitate, prin ASPA. Valoarea estimată a sterilizării câinilor este de 235 de lei pentru femelă, 190 de lei pentru mascul, iar în cazul pisicilor – 150 de lei pentru femelă şi 150 de lei pentru mascul.
Tiberiu Uşeriu, Cetăţean de Onoare al Capitalei
Primăria Capitalei ar urma să îi ofere titlul de Cetăţean de Onoare al Capitalei maratonistului Tiberiu Uşeriu, care reprezintă “un exemplu de curaj, voinţă, dăruire şi performanţă”.
În expunerea de motive a proiectului propus de primarul Gabriela Firea, se arată că Tibi Uşeriu, în vârstă de 42 de ani, este singurul est-european care a reuşit să termine ultramaratonul de 563 de kilometri de la Cercul Polar, pentru al treilea an consecutiv.
Tiberiu Uşeriu a petrecut nouă ani în închisoare pentru infracţiuni grave, însă a stârnit admiraţia României şi a lumii în 2016 când a reuşit să câştige competiţia „6633 Arctic Ultra”, spune municipalitatea. “Transformarea incredibilă a unei conştiinţe – de la un infractor la un învingător al unei curse considerate ca fiind cel mai greu ultramaraton din lume – a creat un exemplu apreciat şi promovat de toată presa românească şi internaţională. Performanţa nu e doar pentru reabilitarea lui Tiberiu Uşeriu. Această performanţă este despre cum să-i reabilitezi pe alţii prin exemplul lui Tiberiu Uşeriu”, mai scrie în expunerea de motive.
Filosoful Mihai Şora, Cetăţean de Onoare al Capitalei
Consilierii generali ai USR propun acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Capitalei filosofului Mihai Şora, în semn de recunoaştere a activităţii sale şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale româneşti.
Consilierii spun că Mihai Şora, în vârstă de 101 ani, este o personalitate marcantă a societăţii româneşti contemporane, având o activitate publicistică remarcabilă. Printre operele sale filosofice şi eseistice se numără „Sarea pământului”, „A fi, a face, a avea”, „Eu&tu&el&ea sau dialogul generalizat”, „Clipa şi timpul” şi „Câteva crochiuri şi evocări”.
Mihai Şora a fost redactor-şef la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă între 1959 şi 1969, fiind fondatorul colecţiei de cărţi ”Biblioteca pentru toţi”, şef de secţie între 1951 şi 1954 la Editura pentru limbi străine şi a fost primul ministru al Învăţământului după căderea regimului comunist, în guvernul Petre Roman. Şi-a dat demisia din guvern în semn de protest faţă de mineriadele din 13-15 iunie 1990, fiind singurul ministru din guvern care a făcut acest gest.
De asemenea, filosoful este membru fondator al Alianţei Civice, al Grupului de Dialog Social şi al Societăţii Române de Fenomenologie.
