Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Reforma pensiilor din Rusia a fost înfăptuită pentru că nu mai sunt bani la bugetul de pensii, spune un fost deputat rus comunist, Serghei Obuhov, doctor în economie.

Se îndreaptă Federaţia Rusă spre faliment? Puţin probabil

Reforma pensiilor din Rusia a fost înfăptuită pentru că nu mai sunt bani la bugetul de pensii, spune un fost deputat rus comunist, Serghei Obuhov, doctor în economie. Dar lucrurile nu sunt deloc atât de simple şi dramatice cum sunt prezentate ideologizat de Obuhov.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 30.10.2018 - 23:38

Politicianul, citat de Prime.md, consideră că economia rusă e într-o situație dificilă și se ține doar pe prețurile ridicate la petrol. Când ele vor cădea, rezervele federale vor fi suficiente pentru a ține țara pe linia de plutire doar timp de o lună. Reforma pensiilor e contestată vehement de ruşi, care au protestat contra inițiativei.

 

Proteste de stradă în marile oraşe

Pe 2 septembrie, „The Independent” scria că mii de ruşi au invadat străzile unor orașe, pentru a protesta contra planurilor guvernului de a ridica vârsta de pensionare, în pofida unei concesii făcute de Putin.

Putin a propus iniţial creşterea vârstei de pensionare de la 55 la 63 de ani la femei și de la 60 la 65 de ani la bărbați. Apoi a dat înapoi, anunţând că la bărbaţi lucrurile vor rămâne neschimbate şi la femei vârsta de pensionare va creşte doar la 60 de ani.

Într-un mesaj TV, Putin a spus că „schimbarea a fost urgentă”. Inutil, protestele tot au avut loc. 10.000 de persoane s-au adunat la Moscova. Proteste mai mici au fost și în Sankt Petersburg, Vladivostok și alte orașe mai mici.

La Moscova, demonstranții au purtat steagurile roșii și bannerele Partidului Comunist, principalul organizator. A existat un banner pe care scria „Nu avem încredere în Rusia Unită”, partidul lui Putin.

„Astăzi, organizăm un protest contra acestei reforme canibale”, a declarat liderul Partidului Comunist, Ghenadi Ziuganov. Încrederea în Putin rar a scăzut cu mult sub 80%. Sondajul independent Levada-Center a constatat că în iulie ajunsese la 67%.

 

Fisuri

„Cu pensiile, eu nu văd un motiv de faliment al Rusiei, ci mai degrabă un moment când puterea discreţionară a domnului Putin va începe să aibă fisuri”, crede analistul economic Sorin Dinu, care susţine că „măsura de prelungire a vieţii active e normală”, dar „majoritatea oamenilor nu acceptă acest lucru”.

„Ca să dea Rusia faliment, ar trebui să aibă o hemoragie de rezerve atât de mare sau să fie un preţ al ţiţeiului atât de mic, încât câţiva ani să trăiască din rezervele acestea.“

Sorin Dinu,
analist economic

Armstrong Economics, website de specialitate, susţine că „Vladimir Putin a încercat să reformeze sistemul de pensii al Rusiei, care se prăbușește, așa cum e cazul şi în Occident. Această schemă gigantică Ponzi se prăbușește și a fost inima socialismului”. Sursa expertă afirmă că „pur și simplu, nici un sistem nu va supraviețui acestei crize a pensiilor”, deoarece „proiectarea lui a fost defectă încă de la început”.

 

Rusia, dependentă de ţiţei

Lucrurile trebuie privite obiectiv. Cifrele spun deocamdată altceva. Bugetul Rusiei depinde într-o măsură relativ mare de încasările din petrol şi gaze. „Bugetul de pensii depinde de vârsta de pensionare, ceea ce se va întâmpla şi la noi curând, pentru că avem acelaşi sistem”, susţine analistul economic Sorin Dinu.

„Pay and go” sau „step by step” – aşa arată funcţionarea pensiilor de stat clasice. Ce strângi, aceea plăteşti pentru pensiile actuale. Sancţiunile internaţionale au afectat economia rusească într-o măsură mai mare decât recunoaşte oficial Moscova.

PIB-ul a scăzut cu 2,5% în 2015, cu 0,2% în 2016, iar acum intră pe 1,5%-1,7% scădere. Inflaţia e în creştere. Nivelul de trai s-a redus. În 2015, inflaţia a fost de 15,5%. Să studiem acum impactul bugetar al veniturilor din ţiţei şi gaze: anul trecut, balanţa primară a bugetului Rusiei a fost la -1% din PIB.

„Fără a lua în considerare veniturile din industria de ţiţei şi gaze, impactul a fost de 8,7%. În 2018, avem aproape 10% din PIB”, a explicat Dinu pentru „România liberă”.

Vocile care văd crahul Rusiei aproape îl pun pe seama apropiatei scăderi a preţului ţiţeiului. Expertul chestionat de RL e de altă părere. „Un faliment al Rusiei… când ai 400 de miliarde de dolari în rezervă din vânzarea de produse energetice, nu prea poţi să dai faliment aşa de uşor”, spune Sorin Dinu.

„Faliment înseamnă să nu mai ai niciun ban în vistierie şi vine din incapacitatea de a acoperi plăţile curente. Da, pe termen lung, pe nu-ştiu-câţi ani… ca să dea Rusia faliment, ar trebui să aibă o hemoragie de rezerve atât de mare sau să fie un preţ al ţiţeiului atât de mic, încât câţiva ani să trăiască din rezervele acestea”, afirmă Dinu.

 

Ţiţeiul nu se depreciază dramatic


Preţul ţiţeiului nu o să crească foarte mult, susţine analistul economic. „Piaţa e, în acest moment, într-un fel de echilibru. Sunt trei mari jucători globali: Arabia Saudită, SUA şi Rusia. Arabia Saudită şi Rusia se luptă pentru locurile 2 şi 3”, explică Sorin Dinu.

Aşadar, suntem în scenariul cu o economie globală aflată pe o încetinire a creşterii din diferite motive – războiul comercial, Brexit-ul, datoriile Italiei, creşterea ratei dobânzii la Fed şi la toate băncile centrale.

Toate acestea vor avea impact pe valoarea companiilor şi capacitatea lor de a genera cash-flow. Autoritatea de energie, dar şi OPEC indică o scădere a cererii de ţiţei. Mai sunt problemele din Venezuela, reducerea exporturilor de ţiţei din Mexic, problemele din Nigeria.

„Se pare că şi în SUA va avea loc o încetinire a producţiei de ţiţei, iar Statele Unite au obligat Iranul, pe de altă parte, să reducă vânzările cu un milion de barili pe zi”, spune Dinu.

Arabia Saudită nu vrea să crească foarte mult preţul, pentru că astfel ar da vânt în pupa exploatărilor de ţiţei de şist şi Rusiei, la exploatările mai scumpe. Pe de altă parte, nici americanii nu vor oricum să coboare prea mult preţul, pentru că le-ar bloca o mare parte din producţie, din motive de costuri.

În contextul acesta, este de aşteptat ca ţiţeiul să fie undeva pe la 75-80 de dolari/baril. „Depinde de sort. Sortul Ural (n.r. - o specie de ţiţei cu conţinut mai mare de sulf) e mai scump la exploatare (n.r. - pentru că trebuie desulfurat). De la 1 decembrie 2020, Organizaţia Maritimă a limitat conţinutul de sulf din combustibilul marin la 0,5%. Aceasta măreşte costurile de producţie şi pune presiune pe ţiţeiul cu conţinut mai mare de sulf, cum e Ural sau ţiţeiul iranian”, afirmă expertul.

Toate acestea vor pune presiune pe exploatările de ţiţei greu, ceea ce va afecta şi balanţa bugetară a Rusiei, dar este greu de crezut că va duce la faliment.

Altă variantă ar fi ca de mâine să nu mai cumpere nimeni petrol de la ruşi. „Este o utopie, ne aruncăm pe noi înşine în criză, pentru că creşte preţul petrolului foarte mult. Probleme economice poate să aibă Rusia, dar nu se va duce atât de jos, pentru că nu are motive”, spune Dinu.

Şi oricum, cel puţin din anii ’80, una dintre preocupările Occidentului a fost să facă astfel ca Rusia să nu se confrunte cu un crah. Un teritoriu imens ar deveni tărâmul nimănui şi ce s-ar întâmpla acolo ar fi incontrolabil.

Comentarii

loading...