6.8 C
București
luni, 25 martie 2024
AcasăEconomieSe apropie o nouă perioadă de contracţie economică globală. România va fi...

Se apropie o nouă perioadă de contracţie economică globală. România va fi afectată

„Sunteţi pregătiţi pentru criza financiară din anul 2019?” – titra The New York Times încă de la finalul anului trecut. „În ultimele luni”, explică publicaţia, „anxietatea, care aminteşte de o reluare a evenimentelor din anul 1929 sau din 1987, 2000 sau 2008, a devenit palpabilă”.

De ce este important pentru România ce se întâmplă în afara României? Articolul din NYTimes se referă la situaţia din SUA. Statele Unite au forţa economică să-şi exportele crizele atunci când acestea, ritmic, atacă economia americană.

Când, în anul 2007, în SUA a izbucnit criza subprimelor, prima economie a lumii a exportat-o în Europa de Vest, iar de acolo a ajuns la noi la finalul anului 2008-începutul anului 2009. Ce a urmat ştim.

O expansiune economică prea lungă

În ansamblu, stocurile americane s-au redus cu 1,5% anul trecut, după ce au atins înălțimi amețitoare la începutul lunii octombrie. Fondurile de hedging au şi ele cel mai prost an de la criza precedentă, din anul 2008. Datoriile populației au atins un nou record, de 13,5 trilioane de dolari – în creștere cu 837 de miliarde de dolari față de vârful precedent, care a precedat Marea Recesiune.

„Amintiți-vă cum a fost declanșată criza din 2008 de o mulţime de oameni care, probabil, nu ar fi trebuit să primească sume mari de bani împrumut fără a aduce garanţii ipotecare pentru ele. Acesta a fost doar factorul de precipitare”, explică The New York Times.

Pe plan global, expansiunea economică din SUA este pe cale să devină cea mai lungă, ca durată, în mai mult de un secol. Probabilitatea unei recesiuni în Statele Unite, pe termen scurt, este încă scăzută, dar a crescut, iar vulnerabilitățile datoriei corporative sunt în creștere.

Datoria privată din China depășește nivelurile care au dus la ajustări semnificative în trecut. Iar o încetinire simultană puternică atât în Statele Unite, cât și în China ar putea aduce economia globală mai aproape de recesiune, explică Banca Mondială.

Care sunt însă cele mai spinoase probleme în Europa Centrală şi de Est? Cu excepția Turciei, creșterea medie regională a rămas neschimbată, fiind estimată la 2,9% pentru anul trecut. Aceasta deoarece activitatea încetinită în țările din vestul regiunii, ca Bulgaria și România, a compensat o accelerare în partea de est a regiunii, care a beneficiat de prețurile ridicate ale petrolului.

Creșterea comerțului regional a încetinit în anul 2018. În Turcia, lira a scăzut în jurul valorii de 30%, în cursul anului trecut, reflectând ieșirile de capital, ca răspuns la accelerarea inflației, o întârziere percepută în strângerea monetară și creșterea datoriei din sectorul privat.

Se vorbeşte despre noi şi nu e bine

În general, sunt momente când este de preferat să nu se vorbească despre tine. Este un semn că lucrurile merg bine. Creșterea economiilor din Europa Centrală a încetinit în anul 2018. Diminuarea exporturilor și penuria de forță de muncă au limitat creșterea economică din Bulgaria, Croația și România, spune Banca Mondială.

În Europa Centrală, înăsprirea piețelor forței de muncă și creșterea prețurilor la energie au crescut inflația, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea țărilor. O excepție este România, spune Banca Mondială, unde cererea internă robustă a împins inflația peste limita superioară a țintei propuse, determinând o politică monetară mai restrictivă.

Potențialul de stres financiar este mai ridicat în țările cu vulnerabilități interne, precum România și Belarus, care au deficite de cont curent mari sau datorii în valută străină.

Tipic pentru precedenta criză care a lovit România a fost împletirea dintre factorii externi şi cei interni, care a dus la adâncirea sentimentului negativ pe pieţe. Criza bugetară internă a alimentat acest sentiment, iar efectele globale perverse ale crizei subprimelor au dus la declanşarea sau adâncirea crizei bugetare, prin contractarea masei monetare disponibile.

Ceva asemănător s-ar putea petrece anul acesta sau, cine ştie, poate anul viitor. Condiţiile există. Criza globală nu e o certitudine, ci recesiunea care se apropie. Criza bugetară internă este tot mai vizibilă. Cele două ar putea să se alimenteze reciproc.

Pesimiştii prezic căderea globală

Phillip Inman scrie pentru The Guardian o analiză numită „Pesimiştii prezic o cădere globală în anul 2020”. „Există o tendință ca instituțiile care au ratat semnalele de avertisment dinainte de ultima criză financiară să supraliciteze avertismentele acum”, crede Inman.

Fondul Monetar Internațional conduce un pluton de entităţi care se tem de stabilitatea economiei mondiale, explică jurnalistul The Guardian, „pe fondul creșterii nivelului datoriei și al încetinirii creșterii PIB. Cât timp, se întreabă aceşti experţi, expansiunea care a început după ultima criză poate continua înainte de o nouă recesiune?”.

Și, pe de altă parte, „dacă o recesiune globală este împinsă mai departe în viitor de o infuzie și mai mare de bani împrumutați din sistemul financiar”, oare nu cumva „următoarea recesiune va deveni rapid un accident de proporții similare sau chiar mai mari decât cel observat în anul 2008?”.

Este interesant, pe de altă parte, cum toţi aceşti experţi, la care se referă Inman, sunt foarte pricepuţi la cifre, adică la analiza mecanismului de declanşare a crizei. Nu merg însă la esenţa problemei: ce a determinat precedenta criză? Mecanismele de tip Basel, de exemplu, sunt o pârghie folosită pentru securizarea afacerilor de tip bancar.

Ele însă niciodată nu pot fi aduse la zi, deoarece chiar aceste mecanisme, aplicate prea dur, pot duce la mari dificultăţi pentru instituţiile bancare. „România liberă” a scris despre acest lucru cel puţin o dată. Odată cu debutul anului 2019, lucrurile par a fi foarte diferite, observă jurnalistul britanic.

Similarităţi

Datoriile consumatorilor au revenit la nivelurile anterioare crizei în multe țări. Împrumuturile corporative au crescut și guvernele, în timp ce au diminuat deficitele anuale, continuă să se așeze pe munți de datorii care amintesc de împrumuturile contractate înainte de criză.

O altă similaritate cu perioada anterioară anului de criză 2008 este determinarea băncilor centrale de a crește costurile îndatorării. Discursurile oficialilor băncilor centrale sunt pline de referiri la necesitatea dobânzilor mai mari, atât pentru a aduce disciplina înapoi în sectorul împrumuturilor, cât și pentru a împiedica o colapsare a sectorului.

Aceasta în cazul în care o altă criză a creditelor se apropie de sectorul bancar, care ar trebui să aibă instrumentele necesare pentru a preveni un crah economic complet. Mark Carney, guvernatorul Băncii Centrale a Angliei, a spus o serie de lucruri pe acest subiect, explică Inman, deși observațiile sale sunt atenuate de amenințările unui Brexit fără o înțelegere UK-UE. Carney a fost reluat de Jerome Powell, omologul său de la Fed.

În fine, Banca Centrală a Suediei, Riksbank, a majorat recent ratele dobânzilor și a semnalat intenția de a continua pe această cale, atunci când firmele au anunţat cele mai mari deficite de forță de muncă din anul 1996 încoace. Aceasta este ca şi cum am parafraza un anumit blestem chinezesc: „Fie-ţi dat să trăieşti dobânzi interesante!”.

Cele mai citite

Un avion TAROM a fost lovit de trăsnet. Niciun om nu a fost rănit

Un avion al Companiei TAROM cu pasageri la bord, care urma să realizeze un zbor București - Chișinău, a fost lovit de trăsnet. Accidentul s-a...

Descoperă covoraşele profesionale moderne şi eficiente pentru dotarea spaţiului tău!

De amenajarea unui spaţiu şi de tipul de design interior şi exterior pentru care se optează, depinde impactul pe care imaginea de ansamblu îl...

Revolut este prima bancă din România care lansează eSIM

Revolut, banca digitală cu peste 40 de milioane de clienți la nivel global și mai mult de 3,5 milioane în România, devine prima bancă...
Ultima oră
Pe aceeași temă