OUG 114 va căpăta o nouă formă, un proiect fiind deja postat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Sunt schimbări importante pentru românii cu credite în lei, pentru bănci, dar și pentru fondurile de pensii private. În domeniul energiei, singura mare modificare este eliminarea taxei de 2% pentru producători.
Dobânda ROBOR, care reflectă costurile la care băncile se împrumută între ele, nu va mai fi luată în calcul la stabilirea dobânzilor pentru creditele în lei ale populației. Este modificarea cu cel mai amplu impact pentru români adusă de noul proiect de ordonanță de urgență, care modifică celebra OUG 114.
Nu este însă singura modificare importantă. Printre altele, fondurile private de pensii sunt păsuite în ceea ce privește majorarea capitalului social, iar băncilor li se reduce masiv așa numita “taxă pe lăcomie”, adică taxa aplicată pe activele bancare. În domeniul energiei, marea modificare este că se elimină taxa de 2% care urma să fie aplicată producătorilor de energie electrică și care ar fi afectat inclusiv mai multe companii de stat, dintre care unele, cum sunt complexurile pe cărbune, aveau oricum o situație dificilă. Iată, mai jos, cele mai importante modificări aduse OUG, așa cum reies ele din proiectul postat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
Dispare ROBOR din calculul dobânzilor la credite
Dobânda ROBOR, în funcție de care sunt calculate ratele pentru creditele în lei nu va mai funcționa ca referință pentru împrumuturile populației. Așa cum s-a mai discutat, dobânda va fi calculată în funcție de tranzacțiile din piață.
Practic, ROBOR dispare, în forma în care a existat până acum. Indicele va fi calculat în funcție de tranzacțiile efective din piața interbancară și nu în funcșie de cotațiile anunțate de bănci, așa cum se întâmpla până acum. Se așteaptă, astfel dacă nu o reducere, măcar o stabilizare a dobânzilor din piață și, implicit a dobânzilor la credite.
„(…) pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor”, se arată în draftul de Ordonanță.
Mai simplu spus, dobânda creditelor nu se va mai raporta la ROBOR ci la un indice de referință calculat pe baza tranzacțiilor efective – aproape în totalitate tranzacții pe termen scurt – ce va fi calculat de către BNR trimestrial.
Prevederi mult mai laxe pentru bănci
O parte din solicitările băncilor au fost preluate în proiectul de ordonanță publicat deja pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Taxa pe active scade de la 1,2% la doar 0,4%, ceea ce înseamnă că băncile nu vor mai sta obligatoriu pe pierdere. În plus, aplicarea taxei nu va mai depinde de indicele ROBOR, cum era prevăzut în forma inițială a OUG, care spunea că dacă ROBOR sare de 2% , băncile vor plăti respectiva taxă.
Băncile mici, cu o cotă de piață de sub 1%, vor plăti doar 0,2% din active. În plus, băncile aflate pe pierdere nu vor plăti impozit, deși în forma inițială a OUG exista o astfel de prevedere.
Sunt avantajate și băncile care își cresc cota de creditare sau , cum spusese anterior ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, care “vor fi mai harnice”. În fiecare an va fi stabilit un anumit nivel de creștere a creditului de la care în sus taxa pe active scade la jumătate. Pentru 2019 ținta ete de 8%, similară cu majorarea volumului de credite în 2018.
De asemenea, dacă băncile reduc marja de dobânda, adică diferența dintre dobânda la credite și cele la depozite, băncile pot beneficia de încă o reducere. Practic, băncile care cresc nivelul de creditare peste ținta prevăzută și, în același timp, reduc și marja de dobândă într-un anumit procent, nu vor mai plăti impozit.
