20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomieSărăcia extremă îi așteaptă pe 88 până la 115 mil. de oameni...

Sărăcia extremă îi așteaptă pe 88 până la 115 mil. de oameni în acest an, anunță Banca Mondială

Pandemia COVID-19 se estimează că va împinge 88 până la 115 milioane de oameni în sărăcie extremă în acest an, totalul crescând până la 150 de milioane până în 2021, în funcție de severitatea contracției economice. Sărăcia extremă, definită ca trăind cu mai puțin de 1,90 USD pe zi, va afecta probabil între 9,1% și 9,4% din populația lumii în 2020, potrivit Raportului bienal al Sărăciei și Prosperității Partajate. Acest lucru ar reprezenta o regresie la rata de 9,2% în 2017. Dacă pandemia nu ar fi zdruncinat globul, rata sărăciei ar fi scăzut la 7,9% în 2020.
 
“Pandemia și recesiunea globală pot determina peste 1,4% din populația lumii să cadă în sărăcie extremă”, a declarat președintele grupului Băncii Mondiale, David Malpass. „Pentru a inversa această retrogradare gravă la progresul dezvoltării și la reducerea sărăciei, țările vor trebui să se pregătească pentru o economie diferită post-COVID, permițând capitalului, forței de muncă, abilităților și inovației să se mute în noi afaceri și sectoare. Sprijinul Grupului Băncii Mondiale – în cadrul BIRD, IDA, IFC și MIGA – va ajuta țările în curs de dezvoltare să reia creșterea și să răspundă la impactul asupra sănătății, socialului și economic al COVID-19 pe măsură ce lucrează spre o redresare durabilă și favorabilă incluziunii. ”

 
Mulți dintre noii săraci vor fi în țări care au deja rate ridicate de sărăcie.

 
O serie de țări cu venituri medii vor vedea un număr semnificativ de oameni coborând sub pragul sărăciei extreme. Aproximativ 82% din total va fi în țările cu venituri medii, estimează raportul.
 
Convergența pandemiei COVID-19 cu presiunile conflictelor și schimbărilor climatice va pune obiectivul de a pune capăt sărăciei până în 2030 departe de a fi atins , dacă nu se vor lua măsuri politice rapide, semnificative și substanțiale, a spus Banca Mondială.

 
Până în 2030, rata globală a sărăciei ar putea fi de aproximativ 7%.

 
Se așteaptă ca un număr tot mai mare de locuitori urbani să cadă în sărăcie extremă, care a afectat în mod tradițional oamenii din zonele rurale.
 
Progresul a încetinit chiar înainte de criza COVID-19. Noile date globale privind sărăcia pentru 2017 arată că 52 de milioane de persoane au ieșit din sărăcie între 2015 și 2017. Cu toate acestea, în ciuda acestui progres, rata de reducere a încetinit la mai puțin de jumătate de un punct procentual pe an între 2015 și 2017.
Sărăcia globală a scăzut la o rată de aproximativ 1 punct procentual pe an între 1990 și 2015.
 
În plus față de pragul internațional de sărăcie de 1,90 dolari pe zi, Banca Mondială măsoară pragurile de sărăcie de 3,20 dolari și 5,50 dolari, reflectând pragurile naționale de sărăcie în țările cu venituri medii mici și cu venituri medii superioare. Raportul măsoară în continuare sărăcia pe un spectru multidimensional care include accesul la educație și la infrastructura de bază.
 
În timp ce mai puțin de o zecime din populația lumii trăiește cu mai puțin de 1,90 USD pe zi, aproape un sfert din populația lumii trăiește sub linia de 3,20 USD și mai mult de 40% din populația lumii – aproape 3,3 miliarde de oameni – trăiește sub linia de 5,50 USD .
 
Criza COVID-19 a diminuat, de asemenea, prosperitatea comună – definită ca fiind creșterea veniturilor celor mai săraci 40% din populația unei țări. Se estimează că prosperitatea comună globală stagnează sau chiar se contractă în perioada 2019-2021 din cauza creșterii reduse a veniturilor medii. Decelerarea activității economice, intensificată de pandemie, va afecta probabil în special cei mai săraci oameni, ceea ce ar putea duce la indicatori de prosperitate comună chiar mai mici în următorii ani.

 
Perspectiva unei creșteri mai puțin incluzive este o inversare clară față de tendințele anterioare.

 
Prosperitatea partajată a crescut în 74 din 91 de economii pentru care au fost disponibile date în perioada 2012-2017, ceea ce înseamnă că creșterea a fost incluzivă și veniturile celor mai săraci 40% din populație au crescut. În 53 dintre aceste țări, creșterea a beneficiat mai mult pe cei mai săraci decât întreaga populație. Prosperitatea comună globală medie (creșterea veniturilor celor 40% inferioare) a fost de 2,3% pentru 2012-2017. Acest lucru sugerează că, fără acțiuni politice, criza COVID-19 poate declanșa cicluri de inegalitate mai mare a veniturilor, mobilitate socială mai scăzută în rândul celor vulnerabili și rezistență mai scăzută la șocurile viitoare.
 
Raportul solicită acțiuni colective pentru a se asigura că anii de progrese în reducerea sărăciei nu sunt șterse și că eforturile de combatere a sărăciei cauzate de COVID-19 se confruntă, de asemenea, cu amenințări care au un impact disproporționat asupra săracilor lumii în același timp, în special conflictele și schimbările climatice.

 
,,Vom implementa până la 160 de miliarde de dolari în sprijin financiar”

 
,,Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai mari surse de finanțare și cunoștințe pentru țările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide și largi pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să își consolideze răspunsul la pandemie. Susținem intervențiile în domeniul sănătății publice, lucrăm pentru a asigura fluxul de provizii și echipamente critice și ajutăm sectorul privat să continue să funcționeze și să susțină locuri de muncă. Vom implementa până la 160 de miliarde de dolari în sprijin financiar pe parcursul a 15 luni pentru a ajuta peste 100 de țări să protejeze cei săraci și vulnerabili, să sprijine companiile și să susțină redresarea economică. Aceasta include 50 de miliarde de dolari din resurse IDA noi prin granturi și împrumuturi foarte concesionale.”

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

Proiect de pace durabilă

Anulată de două războaie în curs, Ucraina și Gaza, și umbrită de conflicte potențiale, precum cel din jurul Taiwanului, pacea este din nou tematizată....

Modificări ale liniilor STB 90 și 201

Începând de sâmbătă, 30.03.2024, traseele liniilor urbane 90 și 201 se comasează, urmând ca noul traseu organizat între terminalele „Arena Națională” și „Semănătoarea” să...
Ultima oră
Pe aceeași temă