Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Românii vor lua între 50 și 120 de lei pe lună din pensia privată, după 30 de ani de cotizat

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și administratorii fondurilor de pensii private nu au reușit, până acum, să găsească o formulă prin care să poată estima, legal, ce pensie vor încasa cei peste 7 milioane de cotizanți la Pilonul II.

Share

Denisa Marin 0 comentarii

Actualizat: 24.04.2018 - 08:18

Totuși, un scenariu simplu, bazat pe evoluțiile de până acum și vehiculat inclusiv în interiorul autorităților statului, arată că partea privată va aduce între 47 și 118 lei cotizanților care acum au deja 10 ani de stagiu.

Calculul se bazează pe suma medie pe care românii o aveau în conturile de pilon II la finalul anului trecut, adică 5.747 lei. Dacă exact aceeași sumă se va acumula la fiecarea 10 ani, după 30 de ani de cotizat salariatul va avea în cont circa 17.000 de lei. Calculul nu ia în considerație eventualele variații ale randamentului sau cotizației, ci doar experiența din primii 10 ani de pensii private. 

De aici, dacă luăm în calcul durata medie de viață din România (adică 77 de ani), ar rezulta o sumă lunară medie de circa 118 lei. 

Dacă mergem pe varianta în care cotizantul mai trăiește 30 de ani după pensionare, perioadă care este luată în calcul în cazul pensiilor private facultative din România sau la cele private din alte țări, ar rezulta o sumă lunară de sub 50 de lei. 

De menționat că în acest moment nu este cunoscută modalitatea în care se vor plăti pensiile private în România. O lege care să stabilească  modalitatea de plată nici nu va apărea, cel mai probabil, până peste aproximativ 10 ani, când vor intra în plată primele pensii private de pilon II. 

Totuși, experiența altor țări europene arată că există trei mari opțiuni pentru plata pensiei: toată suma la început, plata lunară pe o perioadă stabilită de comun acord cu cotizantul sau plata lunară stabilită în funcție de durata medie de viață. 

În prezent, în România este reglementată doar modalitatea în care pot fi plătite sumele acumulate în conturi de persoane care decedează înainte de  a intra în plată (spre deosebire de pensia de stat, pensia privată se moștenește) sau de persoane care au ajuns în imposibilitatea fizică  de a mai obține venituri salariale. Aceste sume pot fi plătite integral sau în rate pe cinci ani.

Studii ale administratorilor: Pensia privată poate face diferența

Prin lege, reprezentanții administratorilor de pensii private nu pot face estimări privind suma ce va fi acumulată la finalul stagiului de cotizare. Totuși, de-a lungul timpului au existat studii care, bazându-se pe experiența țărilor cu o tradiție mai veche în domeniu, au arătat care este importanța pensiilor private. 

Un studiu al NN, de exemplu, arăta că pensia privată este singura formă de economisire pentru majoritatea românilor și că, la nivelul anului 2045, ea va aduce pensionarilor circa 10% din ultimul salariu, în condițiile în care, la acel moment, pensia totală nu va depăși 33% din ultimul salariu.  Cu alte cuvinte, pensia privată va fi circa 30% din pensia totală, nivel care poate face diferența dintre o viață decentă și supraviețuire, după cum notează și autorii studiului citat. Pe de altă parte, după cum subliniază și un comunicat recent al Asociației pentru Pensii Private din România (APAPR), evoluția demografică negativă va face ca pensia stat să fie din ce în ce mai greu de susținut. 

Concret, pensia oferită de stat nu va mai putea fi susţinută nici măcar la actualul nivel, oricum redus, în condiţiile în care populaţia îmbătrâneşte pe an ce trece, iar natalitatea este în continuă scădere. Guvernul României şi-a expus public intenţia de a atrage cât mai mulţi cotizanţi către sistemul de pensii de stat, în detrimentul fondurilor private. “Situaţia demografică este extrem de nefavorabilă, iar prognozele recent publicate de Organizaţia Naţiunilor Unite arată că România va înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, adică -17%. Ca urmare, în România, ca în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generaţiilor viitoare de români”, remarcă APAPR.

Pensionarii români stau bine, raportat la salariu

După ce au redus, în primă etapă, nivelul contribuțiilor către Pilonul II, de la 5,1% din salariul brut la doar 3,75% din salariul brut, autoritățile anunță măsuri mai importante care vizează reforma sistemului. 

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că se lucrează la o lege în acest sens, iar ministrul Finanțelor, Orlando Teodorovici, a detaliat, spunând că se dorește desființarea Pilonului II și reorientarea cotizanților către Pilonul III (pensii facultative) sau Pilonul I (pensiile de stat). Teodorovici a mai spus și că statul va încerca să stimuleze mutarea către Pilonul I. 

De altfel, este un context bun pentru stat, care pare să reușească să ofere pensionarilor un venit bun, comparativ cu ultimul salariu. Datele Eurostat plasează România pe locul 5 în Europa din acest punct de vedere, depășită clar doar de Luxemburg și aproape egală cu Franța, Italia și Ungaria. Rata de înlocuire a salariului cu pensia este de 0,66, ceea ce înseamnă că, pe medie, prima pensie reprezintă 66% din ultimul salariu.

Pensia oferită de stat nu va mai putea fi susţinută nici măcar la actualul nivel, oricum redus, în condiţiile în care populaţia îmbătrâneşte pe an ce trece, iar natalitatea este în continuă scădere.

Comentarii

loading...