13.6 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

Românii săraci rămân tot săraci chiar și plânși de marii politicieni

Oficial o ducem bine în statisticile generale. În realitatea, cel mai recent calcul pentru un trai decent evidențiat de sindicaliști arată că lunar, un român are nevoie în medie de 2.818 lei net pentru un trai decent, față de 1.386 lei cât este acum salariu minim net.

Povara zilnică a celor 1,6 milioane de români care încasează oficial salariu minim net este dusă și știută doar și ei și familiile lor. Restul pare un spectacol mediatic, făcut pe bani mulți pentru un salariu minim și așa mic, în comparație cu scumpirile care apar pe parcursul anului. ,,Am ajuns la 2.300 ron brut, suma care este foarte departe de coşul minim pentru un trai decent. Lunar, un român are nevoie în medie de 2.818 lei/net pentru un trai decent. Salariul minim este aproape jumătate din acea valoare, chiar dacă legea spune că ar trebui să se ţină cont în mod principal de acesta. Totuşi, Guvernul nu ţine cont. Premierul Cîţu ne anunţă că avem creştere economică, dar de salariul minim extraordinar de mic nu mai zice nimic”, au transmis sindicaliştii de la Cartel Alfa.

Majorarea salariului minim este o discuție cu bătaie lungă. Cel mai mic salariu pe economie brut va atinge 3000 de lei abia peste 5 ani, ne liniștește premierul Cîțu, care se tot laudă că duduie economia și că românii o duc bine. Între timp, noi stăm și așteptăm vești despre PNRR, care oricum nu ajută la nimic pe românul de rând care trăiește la limita sărăciei și care zilnic se frământe dacă are sau nu bani suficienți să-și cumpere alimentele de bază și să-și achite utilitățile.

Zilele trecute, Claudiu Năsui, ministrul Economiei, afirmă faptul că, în fiecare an, un român muncește 170 de zile numai pentru a-și plăti dările la stat. Toate bune și frumoase, însă nicio majorare clară în afară de promisiuni și compasiune.

„Deşi muncesc mult, românii rămân săraci doar ca să acopere cheltuielile cu salariile tot mai mari ale sinecurilor, pensiilor speciale, schemelor de mers la târguri sau altor robinete de bani publici instalate în ultimii 30 de ani. Soluţia liberală la rezolvarea sărăciei în muncă cauzată de această povară fiscală: zero taxe pe salariul minim, adică scutirea echivalentului salariului minim – primii 2.300 de lei – de taxe”, spunea Năsui. Opoziția a atras atenția că cele mai multe probleme sunt în zona privată, unde o treime dintre angajați figurează cu salariu minim pe economie, ceea ce îi va dezavantaja la pensie. ,,Am folosit tot timpul şmecherii să păcălim oamenii şi când vor ajunge la pensie vom avea aceste discuţii că pensionarii nu mai rezistă, pentru că i-am păcălit şi continuă să fie păcăliţi o perioadă lungă şi să iasă cu nişte pensii derizorii”, a atras atenția Marcel Ciolacu, șeful PSD.
Grecii ne dau lecții, deși au fost cei mai afectați de schimbările economice în ultimii ani. Guvernul de la Atena a anunțat că majorează salariu minim care este de 758 de euro, față de salariu de la noi de 458 de euro brut. Statisticele arată că suntem din nou în coada clasamentului la nivelul câștigului minim salarial.

 Conform datelor Eurostat, peste două treimi dintre statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de ţări membre) aveau la 1 ianuarie 2021 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 700 de euro pe lună în est şi de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul blocului comunitar.

Statele cu salarii minime mai mici de 700 de euro: Bulgaria (332 euro), Ungaria (442 euro), România (458 euro), Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579 euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania (642 euro).

În alte cinci ţări membre UE, în special din sudul blocului comunitar, erau salarii minime cuprinse între 700 şi uşor peste 1.100 de euro pe lună: Grecia (758 euro), Portugalia (776 euro), Malta (785 euro), Slovenia (1.024 euro) şi Spania (1.108 euro). Cu alte cuvinte, politicienii sunt de partea românilor cu salariu minim pe economie, dar vorbele nu țin de foame și facturile nu se pot amâna la nesfârșit, așa că muncitorul român este pus în situația de a se lupta cu morile de vânt.

Cristina Corpaci
În presă din 2004. Am trecut pe rând de la reporter TVR, la presa online: Rol.ro, Realitatea.net, mediafax.ro. Aleph TV, B1 TV și din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Ultima oră
Pe aceeași temă