În urma unui contract de servicii geologice şi servicii miniere încheiat între Radioactiv Mineral Măgurele, companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei, şi societatea care deţine licenţa de explorare aferentă perimetrului Jolotca, pentru minereuri rare şi disperse şi minereu polimetalic, ar urma să înceapă exploatarea, informează Mediafax.
O idee revolută. Valoare adăugată mică
Încă de pe vremea ministrului Economiei Mihai Tudose, în primăvara anului 2017, Guvernul şi-a anunţat intenţia de a reintroduce în exploatare mine părăsite care ar avea potenţial.
Uneori, Tudose însuşi vorbea despre posibilitatea ca aceste redeschideri de mine să fie făcute sub umbrela Fondului Suveran de Investiţii şi Dezvoltare.
Dar toţi interlocutorii chestionaţi de România liberă au spus acelaşi lucru: un astfel de proiect nu are rost să fie început, pentru că are o valoare adăugată mică, cu atât mai mult în cadrul unui fond suveran.
Mina Jolotca, trei galerii
În acest moment, se lucrează la eliberarea celorlalte trei galerii, execuţia fiind îngreunată de condiţiile meteorologice. localitatea Jolotca este o comună săracă din Judeţul Harghita.
“Prin reuşita celor de la Radioactiv Mineral Măgurele, avem o premieră în istoria de după 1989: Reuşim să şi redeschidem o activitate minieră, nu doar să o închidem. România deţine resurse importante de metale rare, disperse, critice”, a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău.
De amintit că şi la Roşia Montană, exploatarea auriferă era numai un aspect al problemei, pentru că RMGC urmărea exploatarea unui complex de metale rare extrem de preţioase, care i-ar fi adus beneficii imense.
“Aceste substanţe sunt exact elementele care, prin absenţă, încetinesc economia mondială”, spune Bădălău.
Proiect naţional major?
“Realizarea unor capacităţi de producţie pentru prepararea acestor substanţe crează României o poziţie deosebit de importantă în cadrul economiei europene şi chiar a celei mondiale”, spune demnitarul.
Compania, informează acesta, a solicitat sprijin formal şi informal pentru intrarea în Alianţa Europeană a Bateriilor. Astfel, se pot dezvolta proiecte naţionale majore, precum construirea unei fabrici de baterii în ţara noastră, investiţie majoră, de minimum 50 de milioane de euro, ce va reconfigura economia României, având un impact decisiv în dezvoltarea industriilor avansate, precum şi construirea, de către Radioactiv Mineral Măgurele, cu fonduri atrase, a unui laborator pentru resurse minerale autorizat internaţional, ce va deservi comercial toate proiectele regionale.
“Acest laborator poate să reprezinte centrul proiectelor miniere româneşti. Este o renaştere imporantă pentru o companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei, care poate să se afle în centrul exploatărilor miniere din ţară pentru resurse cu atractivitate economică majoră”, a declarat Niculae Bădălău, ministrul Economiei.
Radioactiv Mineral Măgurele SA se ocupă de explorare minieră subterană, după o absenţă de 19 ani, fiind singura societate de acest profil deţinută de statul român.
În ceea ce priveşte forţa de muncă, redeschiderea galeriilor permite recuperarea forţei de muncă reprofilată în ceea ce priveşte minerii şi inginerii mineri. Radioactiv Mineral Măgurele a utilizat forţa de muncă proprie care a participat la ultimele explorări miniere realizate în perimetrul uranifer Tulgheş-Grinţieş, încheiat în anul 2000.
Ce a făcut Margaret Thatcher din Ţara Galilor
Principala problemă a exploatărilor miniere de suprafaţă şi subterane este cea de mediu. Sunt destructive. Şi unele, şi celelalte produc halde imense de steril care ulterior treuie ecologizate.
Ţara Galilor, odinioară regiune minieră, a fost reprofilată pe turism şi industrii uşoare după mari convulsii sociale de premierul britanic Margaret Thatcher. Şi acum atmosfera idilică din staţiunile galeze este dominată de persistenţa colinelor ciudate, verzi, pe unele crescând puieţi ordonaţi, ajunşi copaci la maturitate. Acestea sunt foste halde de steril ale exploatărilor miniere de altă dată.
Atunci, în Ţara Galilor existau foarte mulţi mineri săraci şi bolnavi, acum regiunea prosperă.
Cazul Austriei
Staţiunile montane chivernisite austriece ascund un secret istoric. Producţia de lignit a intrat în declin din anul 1963. Mineritul aproape a dispărut: austriecii au înţeles că trăiesc mai bine şi mai sănătos făcând turism, şi nu minerit.
După o perioadă de expansiune postbelică, producţia minerală a stagnat şi exploatarea mineră a minereurilor metalifere continuă să se afle în declin din cauza costurilor de operare ridicate, competiţiei globale crescute şi problemelor de mediu
Toate minele metalifere din Austria au fost închise, cu excepţia minei Erzberg, care producea încă în anul 2000 1.8 milioane de tone de oţel, şi a minei de tungsten Mittersill, care a fost cea mai mare mină subterană de tungsten din Emisfera Vestică.
