Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România riscă să-și țină resursele în Marea Neagră până vor deveni inutile

Acum este momentul propice pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, spune senatorul constănțean Vergil Chițac. Peste 30 de ani, gazul nu va mai fi un combustibil necesar.

Cristian Hagi 0 comentarii

Actualizat: 17.07.2018 - 17:33

Investițiile masive în cercetare, în zona energiilor verzi, vor face ca gazul să nu mai fie un combustibil necesar peste circa 30 de ani. De aceea, România are, acum, cea mai bună fereastră de timp pentru a exploata comercial una dintre principalele bogății ale sale: gazele naturale din Marea Neagră. „Se investește extrem de mult în cercetarea în zona energiilor -verzi, încât, în general, combustibilii fosili vor dispărea. Atunci, noi ne vom ține, în stilul nostru românesc, rezervele în fundul mării, nu le vom exploata acum, până când nu vom mai avea nevoie de ele”, a afirmat Vergil Chițac, senator independent de Constanța, membru al Comisiei de Transport și Energie a Camerei superi-oare a Parlamentului.

 

Radiografie la zi

În momentul de față, în Marea Neagră se exploatează gaze sau se fac explorări. OMV Petrom are șapte jacket-uri în zona Neptun Shallow, în apă de mică adâncime, la 50 de mile în larg, travers de Tuzla, de unde extrage petrol între 2 și 10 bari și gaz natural la 68 de bari. De acolo este adus la o platformă centrală de producție, de unde este transportat, printr-un sistem de tubulaturi, la mal. Mai există Neptun Deep, un joint venture între americanii de la Exxon și OMV Petrom. Aici s-au forat șapte puțuri, o investiție de circa 1,5 miliarde de euro, pentru că un puț de foraj la mare adâncime costă între 200 și 250 milioane euro. Au descoperit un zăcământ de gaz estimat la 100 miliarde metri cubi. România consumă 11-13 miliarde metri cubi pe an, depinzând de cât de grea e iarna. Mai există perimetrul Trident, în care rușii de la LukOil au investit deja cam 500 milioane euro, pentru foraj. În fine, mai există perimetrele Midia și Pelican, unde americanii de la Black Sea Oil and Gas, fostul Sterling, au investit circa 200 milioane euro pentru foraj. În plus, cei de la Exxon Mobile au făcut și o licitație de circa un miliard de euro pentru a construi infrastructura necesară pentru a aduce gazul din larg, de la peste 150 de mile marine, la mal. Licitațiile vor deveni operaționale dacă se va trece la faza de exploatare.

 

Țara fără strategii

România nu are o strategie privind exploatarea gazului din Marea Neagră, care ar trebui încadrată într-o strategie energetică a României, pe care, de asemenea, nu o avem, spune senatorul Vergil Chițac. Acesta spune că, dacă s-ar exploata toate aceste zăcăminte, ar fi bine din două puncte de vedere: economic și strategic „Potrivit legii off-shore care a ieșit din Senat, noi am fi câștigat circa trei miliarde de euro pe an, din redevențe, taxe, impozite, deci din tot cadrul fiscal care se aplică acestei operațiuni. Ar fi bine și din punct de vedere strategic, pentru că noi am fi în situația în care am produce 20 de miliarde de metri cubi pe an și am consuma 11-13 miliarde. Am fi singurul stat din Uniunea Europeană care produce mai mult decât consumă. Surplusul de gaz ar putea fi folosit - aceasta este cea mai bună variantă - în economia românească, în industria chimică sau farma, dar economia românească nu poate absorbi această cantitate, pentru că o strategie energetică trebuie cuplată cu o strategie de dezvoltare industrială. Gândiți-vă că raportul dintre produsele chimice pe care le exportăm și cele pe care le importăm este de cinci miliarde de dolari anual, în defavoarea noastră. Dacă nu-l putem folosi noi, el se va vinde de către cei care îl extrag. Dacă îl exportăm, România va fi parte a unui proiect de alimentare cu gaze a Europei, ca să nu mai depindă de gazul rusesc”, spune parlamentarul. În opinia sa, România poate fi un jucător important, o autoritate în domeniul energetic. Pe de o parte, datorită fluxului de gaze din Marea Neagră, pe de alta datorită fluxului de gaze din Marea Caspică, care vine prin proiectul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) și ajunge la Podișor, la nord de Giurgiu, de unde poate pleca să aprovizioneze Europa. România va câștiga prin transportul gazelor. Compania de stat Transgaz trebuie să construiască o conductă de circa 290 km care va transporta gazul din Tuzla, Constanța spre Podișor.

 

Marea Neagră, sit arheologic

Legea a ieșit într-o anumită formă în Senat, pe baza unui proiect care a venit de la Guvern. „Am ajuns la un acord comun. Ne-am bazat pe faptul că acești oameni au venit în 2015 și au spus că investesc. Proiectele acestea energetice sunt proiecte cu risc mare, cu o investiție inițială foarte mare. Din momentul în care începe explorarea până la faza de exploatare comercială poate să dureze 10-15 ani. Oamenii aceștia investesc niște bani acum și vor beneficia peste 20 de ani eventual, pentru că urmează și amortizarea și mai urmează 15-20 de ani de exploatare, după care trebuie să facă delaborarea. Investițiile sunt uriașe și riscul este foarte mare. Au spus că vor un cadru legislativ predictibil. „Sistemul vostru fiscal, în ciuda a ceea ce spune, e destul de mare comparativ cu alte zone. Lăsați-l așa, ca noi să ne facem calcule”, ne-au spus. Noi am fost de acord. A trebuit să facem legea off-shore, care a avut ca scop nu să umble la sistemul de taxare, ci să dea o legislație care nu exista, ca să le ușurăm tot procesul de colectare a gazului și apoi de aducere la țărm. Gândiți-vă la eliberarea autorizațiilor de construcție. Era sport extrem. A trebuit să găsim o soluție ca să se facă cât mai repede. Marea, în zona aceea, este sit arheologic. Este incredibil, dar toată zona economică exclusivă a României, adică 200 de mile de la țărm, în larg, este sit arheologic. Oricine vrea să dea o gaură acolo trebuie să ia descărcare de la Ministerul Culturii. Cine își poate imagina că, la 300 de kilometri în larg, găsești vestigii ale Constanței?”, spune Vergil Chițac.

 

Legea, modificată în bine și rău

În Camera Deputaților, legea a fost modificată. Există și părți pozitive: jumătate din producție trebuie să se vândă printr-o bursă, prin OPCOM, ca să aibă acces și consumatorii români. Există și părți rele, spune parlamentarul constănțean: se suprataxează tot ceea ce este diferența între prețul de vânzare al produsului și prețul reglementat. Ce înseamnă suprataxare? Există un preț reglementat al energiei și există un preț cu care marfa este adusă la suprafață. Diferența este profit, care se impozitează. „Dacă nivelul la care se vinde este mai mare decât nivelul reglementat, am spus că aplicăm - aceeași taxă pe profit, indiferent de cât este piața, pentru că piața poate fi și jos. În 2014, în vară, prețul petrolului era 114 dolari barilul, iar în februarie 2016 ajunsese la 27. Asta este piața. Noi trebuie să acceptăm că oamenii pot avea profitul mai mic, adică, la un moment dat, piața poate să aibă un preț sub prețul reglementat, dar pot avea și un profit mai mare”, a mai spus Chițac.

Comentarii

loading...