Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România pierde 150 de milioane de euro pe an din lipsa autostrăzii București – Brașov. Cine profită

România pierde 150 de milioane de euro în fiecare an doar pentru că nu are o autostradă București – Brașov finalizată, au avertizat, joi, oamenii de afaceri prezenți la conferința asociației Romanian Business Leaders.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 10.05.2018 - 16:06

România are rețeaua de autostrăzi cea mai slab dezvoltată din Europa – doar 3,73 de kilometri la 100.000 de locuitori, au explicat participanții la conferința Romanian Business Leaders de la București.

Drept comparație, tot la 100.000 de locuitori, Bulgaria are 7,3 kilometri de autostradă, iar Ungaria are 15,25 kilometri de autostradă.

“150 de milioane de euro pe an pierde România doar pentru că nu are autostrada București – Brașov”, a declarat Mihaela Drăghici, director de comunicare la Eximtur.

Pierderile rezultă și din simpla viteză de circulație a autovehiculelor, mult mai redusă, în medie, decât în alte state UE. În România, viteza medie de circulație este de 48 de kilometri pe oră, față de 70 de kilometri pe oră în vestul Europei, a explicat Decebal Popescu, CEO al companiei Cartrans. El a oferit și un exemplu. Să presupunem că, numai pe traseul Cluj – București, la o viteză medie de 70 de kilometri pe oră, o firmă de transport ar avea nevoie de zece mașini și de zece șoferi. Dar la 48 de kilometri pe oră, pentru a transporta același volum de marfă în același timp, e nevoie de 17 mașini cu 17 șoferi. Diferența de costuri, la carburant și la salarii, ori înseamnă pierderi pentru compania de transport, ori se traduce în creșterea prețurilor la produse și la servicii pentru clientul final.

“În România avem produse și servicii cu 15 la sută mai scumpe decât în vestul Europei doar din cauza lipsei infrastructurii”, subliniază Ion Lixandru, director general al companiei Romtrailer. Sau, dacă se insistă pentru menținerea unui preț redus al produselor, o variantă „românească” este transportul lor în condiții mai ieftine, adică mai proaste.

“Știți că produsul «apă minerală» trebuie transportat, atât pe timp de vară cât și pe timp de iarnă, în mașini cu temperatură controlată? Verificați câți șoferi fac acest lucru!”, sugerează Ion Lixandru.

„Dacă autostrăzi nu am avut niciodată, căi ferate am avut”

Cel puțin la nivelul anului 1990, România avea, încă, un mare avantaj față de alte state din centrul și estul Europei. „Dacă autostrăzi nu am avut niciodată, căi ferate am avut”, explică Mihai Rohan, președintele Patronatului Cimentului (CIROM).

Potrivit acestuia, “11.000 de kilometri de cale ferată avem acum în România. Ca acum 100 de ani. Am avut 24.000 de kilometri dar s-au dezafectat”. Unul dintre primele tronsoane feroviare dezafectate după 1989 a fost chiar linia istorică București – Giurgiu, întreruptă după prăbușirea unui pod care n-a mai fost refăcut niciodată.

Interesant este faptul că, în timp ce românii s-au obișnuit să nu aibă tren între București și Giurgiu, cei mai afectați de această situație par să fie …bulgarii. O cale ferată Ruse – Giurgiu – București ar fi permis accesul mai rapid al locuitorilor din nordul Bulgariei la un aeroport international – cel de la Otopeni, întrucât capitala României este mai aproape de nordul Bulgariei decât Sofia.

Cum își iau revanșa bulgarii

România nu a știut să-și valorifice poziția geografică, iar rezultatele se văd.  Întrucât dezvoltarea infrastructurii românești este prea mult întârziată, statele vecine au folosit situația în avantajul lor.

De exemplu, Serbia, care nu e membru UE și are, încă, o relație sensibilă cu statele occidentale, nu are acces la fonduri europene. Situația a fost remarcată de …China, care a investit masiv în Serbia și în Bulgaria, pentru a deschide noul Drum al  Mătăsii, din Asia Centrală până în Europa Occidentală. Cu ajutorul investitorilor chinezi, Drumul Mătăsii va ajunge din China până în Turcia, apoi, peste Marea Neagră, în portul bulgar Burgas (marele concurent al portului Constanța). Din Burgas, noua rută comercială va traversa Bulgaria, Serbia și Ungaria, ocolind complet România.

Oamenii de afaceri români consideră că o importantă vină pentru lipsa infrastructurii este numărul prea mare de politicieni care s-au succedat, în ultimii ani, la conducerea Ministerului Transporturilor: în medie, un ministru la șase luni.

Evoluția pe termen lung a acestei situații, prezentată de Felix Pătrășcanu, managing partner la Fan Courier, este sumbră: “Dacă, în prezent, România este ocolită, în curând ea va fi izolată”.

Comentarii

loading...