24.6 C
București
duminică, 19 septembrie 2021

România nu poate impune UE limitări ale liberei circulaţii a cetăţenilor săi

Iar această mişcare să fie aprobată de Guvernul român, care să-i elibereze un permis de muncă. „Eu am ridicat problema asta și la nivelul colegilor mei, miniștrii de Finanțe din cadrul UE“, spune Teodorovici, explicând că „poate e mai restrictivă sau de altă natură această măsură, dar asta e“.

„Trebuie să învățăm la nivel european că, cu cât o zonă devine mai săracă, alta devine mai bogată, dar undeva lucrurile se rup. Trebuie să fie cu adevărat acea coeziune socială, nu încarci și întărești partea de Vest și lași restul de Europa, din fel de fel de condiții, în afară“, susţine demnitarul.

Orlando Teodorovici doreşte ca „permisul de muncă să fie același, ca timp, în toate statele. Nu mai ai voie, după primul permis, să-ți reînnoiești dreptul de muncă, pentru a fi obligat să migrezi în Europa“.

 

Libertatea de mişcare e garantată prin Tratatul Uniunii Europene

„Așa, dacă ajunge în Germania și tot primește drept de muncă, deci nu o să se întoarcă în veci în Croația sau România, de unde a plecat. Maximum cinci ani și, «la revedere», să te duci în altă țară să-ți cauți loc de muncă“, a detaliat demnitarul.

Expertul în management Valentin Ionescu, fost secretar de stat în Ministerul Muncii, anterior consilier al ministrului Muncii, spune că în UE „există libertatea de mişcare a persoanelor“, prevăzută în Tratatul UE. „Nu există restricţii convenite la nivel european sau într-o ţară.“

Expertul a amintit pentru „România liberă“ că au existat, de-a lungul timpului, unele derogări negociate cu diferite state ale UE pentru perioade de timp limitate. Cum e, de pildă, cazul Olandei, unde la un moment dat a fost restricţionat dreptul de liber acces.

Ceva asemănător s-a întâmplat şi în Marea Britanie, care a negociat şi a obţinut să nu liberalizeze piaţa muncii până la un anumit moment. Toate lucrurile acestea au fost convenite prin negocieri la nivel de Comisie. „Principiul general e că nu ai voie să restricţionezi mişcarea persoanelor“, atenţionează Valentin Ionescu.

 

Structura Consiliului UE

Consiliul Uniunii Europene – numit şi Consilium – e o entitate juridică unică, la a cărei preşedinţie se va afla pentru şase luni România. Consilium se reunește în 10 formațiuni diferite, în funcție de subiectul dezbătut. Nu există o ierarhie între formațiunile Consiliului.

Oricare dintre aceste 10 formațiuni poate adopta un act care să se înscrie în domeniul de competență al unei alte formațiuni. Consiliul ECOFIN (care gestionează politica în domeniul afacerilor economice și financiare) e format din miniștrii Economiei și Finanțelor din toate statele membre.

La ECOFIN te duci pe probleme de taxare, pieţe financiare, mişcarea capitalurilor şi relaţii economice. Nici o legătură cu Munca.“ – Valentin Ionescu, fost secretar de stat în Ministerul Muncii

La reuniuni participă, de asemenea, comisarii europeni cu portofolii relevante pentru tematica discutată. Aici ar urma să fie şase luni preşedinte Teodorovici. Analog este Consiliul EPSCO (Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs Council configuration), unde ar urma să fie timp de şase luni preşedinte Marius Budăi, ministrul Muncii.

 

Ce poate şi ce nu poate face Teodorovici

„Dacă cineva îşi găseşte de lucru în orice altă ţară a UE, poate să fie angajat“, spune Valentin Ionescu pentru „România liberă“. Sigur că Teodorovici – adaugă expertul – poate să propună acest lucru la nivelul consiliului de miniştri, pe secţiunea sa. „Dar nu ştiu dacă Teodorovici poate să o facă, deoarece chestiunea ridicată de el ţine de o secţiune specială de politici sociale şi piaţa muncii. Acolo trebuie să-şi spună părerea ministrul Muncii“. Deci probabil că Teodorovici ar trebui să-l convingă pe Budăi să susţină ideea.

Dar cum ar putea să fie oprit Hans, mic antreprenor, de exemplu, în Dortmund (Germania), de către ministrul român al Finanţelor, Orlando Teodorovici, să angajeze un român? „Nu se poate“, afirmă Valentin Ionescu. Dl Budăi poate face o propunere? „Da, poate (n.r. – pe politici sociale), însă nu dl Teodorovici (n.r. – care e la ECOFIN)“. Ministrul Muncii nu poate vorbi despre taxe, nici ministrul Finanţelor nu poate vorbi despre Muncă.

Totuşi, Teodorovici ar putea spune că problema are implicaţii, pentru că e vorba despre taxarea muncii, care îl priveşte. Un preşedinte al unui consiliu al UE, ministru, dacă vine cu o propunere, în calitate de preşedinte, are mai multă autoritate decât omologul lui din alt stat membru?

„Nu are niciun fel de autoritate. Nu poate să vină cu propunerea asta la alt consiliu şi are forţă la fel de mare ca toţi ceilalţi membri ai consiliului din care face parte“, afirmă Ionescu.

El adaugă că „la ECOFIN te duci pe probleme de taxare, pieţe financiare, mişcarea capitalurilor şi relaţii economice. Nicio legătură cu Munca. Dar şi dl Budăi, dacă vine cu această propunere (n.r. – pe EPSCO, consiliul de profil) nu i-ar spune nimeni nimic. Nu l-ar băga nimeni în seamă“.

 

Dosarele sunt preluate 95%

Cabinetul Dăncilă încearcă în acest fel să-şi construiască o strategie pe dosare pentru sezonul european al României? „Nu poate să intervină“, spune expertul, detaliind: „Când un stat preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, foarte rar se întâmplă să vină cu o agendă proprie. 95% din agendă s-a stabilit deja acolo de către instituţiile europene, nu de statele membre“.

Adică tu, stat membru, nu vii acolo pentru tine, ci pentru interesul comun, pan-european? „Poţi veni cu o propunere, dar trebuie să te consulţi cu celelalte entităţi (n.r. – înalţi funcţionari, comisari, omologii tăi)“, afirmă Valentin Ionescu.

Concret, „trebuie să discuţi subiectele acestea înainte. De regulă, pregătirea începe cu doi ani înainte. Noi am început-o în anul 2016. Atunci s-au propus nişte teme, care s-au transmis prin Delegaţia Permanentă a României la Uniunea Europeană“.

„Fiecare ţară transmite ce crede că ar trebui să se discute. Sunt agende convenite. În plus, se preiau nişte dosare de la statul care a avut anterior preşedinţia UE şi se transmit mai departe la următorul stat“, spune specialistul.

Agendele acestea se stabilesc cu câteva luni înainte. „În momentul de faţă, de exemplu, agenda este stabilită de multă vreme. Singurul lucru unde trebuie avută mare grijă este la partea politică: cum te prezinţi. Te duci cu premierul sau cu preşedintele, care trebuie să ţină discursul de la preluarea preşedinţiei, trebuie să aibă o coordonare“, atrage atenţia Valentin Ionescu.

Ultima oră
Pe aceeași temă