Au trecut deja mai bine de 10 ani de când industria textilelor din România preferă să angajeze asiatici, din lipsă de forţă de muncă. Dar şi pentru că chinezii de exemplu sunt aduşi, cazaţi ca la Armată, hrăniţi la cantină şi muncesc ca roboţii, în timp ce costurile asociate sunt micşorate la maximum.
Atunci când a lucrat la Autostrada Transilvania, Bechtel a preferat să aducă în România muncitori turci, încartiruiţi la şantiere, angajaţi prin Enka, subsidiara turcească a firmei americane. Motivele – aceleaşi. Criza internă a forţei de muncă s-a acutizat în România şi devine tot mai dură.
Şoferii lipsesc
Acum 10 ani, stăteau şoferii profesionişti pe tuşă. Acum stau camioanele, din lipsă de şoferi. Există un aspirator de forţă de muncă în Occident. Rezultatul – mai puţine contracte. Capacitatea de transport a scăzut.
În acest timp, Spania şi Italia sunt pline de căpşunari şi alţi culegători români. Sectorul Construcţiilor din Germania e plin de fierari-betonişti, zidari, faianţari şi parchetari români. Medicii români şi asistenţii medicali sunt căutaţi în tot Occidentul.
Fenomenul este valabil însă în întreaga Europă. Toate statele UE au deficit de forţă de muncă. Iniţial, Germania a acceptat din acest motiv intrarea migranţilor sirieni. Aceştia erau cunoscuţi ca fiind foarte bine pregătiţi şi erau consideraţi o potenţială forţă de muncă potrivită.
Nu folosim forţa de muncă de valoare
Explicaţia crizei forţei de muncă este o combinaţie între îmbătrânirea populaţiei şi plecarea oamenilor de valoare care nu au ce să facă aici, pentru că nu îi folosim, dar şi pentru că produsele inteligente nu au loc pe piaţa românească, explică preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni), Cristian Pîrvan.
Toate acestea concură la a strica piaţa muncii. “Dai stimuli de 45% la masa salarială pentru investiţii care creează peste 10 locuri de muncă. Cine creează peste 10 locuri de muncă? Comerţul şi call-center-urile”, a spus Pîrvan.
Expertul atrage atenţia că “un IT-ist inteligent nu poate să angajeze 10 oameni dintr-un foc. Nu poţi să plăteşti 10 informaticieni de când ai pornit firma decât dacă ai făcut un contract cu statul”. Rezultatul? Forţă de muncă irosită, care pleacă unde există oferte.
Românii sunt paznici buni
“Dacă ne uităm la calitatea locurilor de muncă pe care le creăm, din prelucrarea datelor Revisal, pe primul loc, în anii 2016 şi 2017, principalul creator de locuri de muncă a fost firmele de pază şi protecţie”, mai spune Cristian Pîrvan. Chiar şi firmele străine se plâng că nu găsesc calificări joase. Constructorii se plâng şi de lipsa specialiştilor, dar şi de lipsa celor necalificaţi.
Despre ce este vorba de fapt? “Avem o problemă de structură economică, care reclamă şi foloseşte, din păcate, personal necalificat. La nivel european, suntem apreciaţi ca o economie low-tech. Producţie fără complexitate prea mare, ceea ce duce la un PIB ca atare, pentru că, dacă nu ai activitate creatoare, câştigi puţin”, afirmă Pîrvan.
Cristian Pîrvan (PIAROM): “Dacă ne uităm la calitatea locurilor de muncă pe care le creăm, din prelucrarea datelor Revisal, pe primul loc, în anii 2016 şi 2017, principalul creator de locuri de muncă a fost firmele de pază şi protecţie.”
700.000 de absolvenţi de liceu români anual sunt aproape imposibil de angajat. Din 1,7 milioane de absolvenţi de liceu, 700.000 nu au luat BAC-ul. “La ce poţi să-i foloseşti, dacă nici BAC-ul nu îl au? Promovabilitatea a fost cam de 50%, ştim acest lucru în principiu”, comentează expertul.
Fără precedent. Şi criză demografică
“Problema care se pune este a scăderii absolute a forţei de muncă, ca urmare a unei crize democrafice, care a afectat toată Europa. Dacă unele ţări astăzi au anumite succese, cum e Franţa, spre exemplu, sunt minore, în funcţie de deficitul de forţă de muncă pe care îl au”, explică universitarul Mircea Coşea.
“Ceea ce se întâmplă în România este o situaţie fără precedent. Oricât am căuta vinovaţi, ei nu pot fi găsiţi, pentru că este o chestiune aproape normală”, a spus Coşea. Deschiderea graniţelor, susţine acesta, a făcut ca o foarte mare parte a forţei de muncă active din România să plece, “nu neapărat pentru că în România nu ar fi existat locuri de muncă, ci pentru că diferenţa de nivel de trai între zona est-europeană şi cea occidentală era atât de mare, încât tentaţia a fost extraordinară”.
Astfel, cei ce au plecat imediat după aderare, după 1 ianuarie 2007, au avut o perioadă bună, pentru că Europa Occidentală era într-un deficit de forţă de muncă primară. Meserii primare. Este sindromul instalatorului polonez. Munci de instalatori, mecanici, chelneri.
Nu mai vin înapoi
“Din punctul meu de vedere”, susţine Mircea Coşea, “este o aberaţie să mai discutăm despre cum să-I aducem înapoi pe românii plecaţi. Ei nu vor veni înapoi”. Expertul aminteşte că statistica internaţională arată că, după stabilizarea primului val de migraţie dinspre Turcia, Iugoslavia ş.a.m.d., adică prin anii ‘70 – ‘80, doar 8% – 10% dintre migranţi s-au întors în ţară. Mare parte erau la pensie.
Atunci, care este soluţia de ieşire din această criză? “Singura soluţie este importul de forţă de muncă. El va avea loc, e deja început şi va continua. Programul investiţional şi dezvoltarea României de acum înainte depinde de importul de forţă de muncă. Extrem de multe investiţii pe care vor să le facă aici românii sau străinii suferă din lipsă de forţă de muncă”, a explicat Rl Coşea.
Cine va veni însă să lucreze în România? “Probabil”, prefigurează specialistul, “că vor fi două categorii. Asiaticii şi muncitori din unele foste ţări sovietice, din zona limitrofă: Ucraina, Republica Moldova etc.. Dar în general vor veni asiatici”. Aceştia sunt deja aici. În zona Voluntari a Bucureştiului, există un întreg cartier chinezesc
Doar 10% dintre românii plecaţi în afara ţării va reveni în România
Este nevoie de legislaţie specifică
În condiţiile acestea, susţine Mircea Coşea, România are nevoie urgent de o legislaţie privind importul de forţă de muncă şi de “instituţii care să reglementeze aşa ceva, mai mult decât orice altă ţară”.
În urmă cu puţin timp, cinci români care munceau la o construcţie Škoda, în Cehia, au murit într-un accident de muncă. Datele colaterale sunt şi mai relevante. După ce s-au angajat, muncitorii au descoperit că vor primii banii la terminarea obiectivului, nu lunar.
“Cazul din Cehia se datorează şi faptului că România nu are instituţii care să-i protejeze pe românii care lucrează în străinătate”, atenţionează Coşea.
