14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăEconomieRomânia are de plătit tot mai mulţi bani şi obţine tot mai...

România are de plătit tot mai mulţi bani şi obţine tot mai puţini

În octombrie 2018, Fondul Monetar Internaţional estima că România va înregistra o creştere economică de 3,4% – aminteşte Agerpres. Cele mai noi prognoze ale FMI sunt însă mai pesimiste decât ale Băncii Mondiale.

Zilele trecute, instituţia şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind evoluţia economiei româneşti atât pentru 2019, de la 3,5% (cât estima în ianuarie) până la 3,6%, cât şi pentru 2020, de la 3,1% până la 3,3%.

Toate aceste prognoze şi consideraţii de specialitate rimează cu ceea ce spun experţii consultaţi de „România liberă“ încă din decembrie 2016, de când a început seria actuală de măsuri prociclice. Vom lista în continuare unele dintre aceste măsuri.

 

Pe card de credit

Decembrie 2016: PIB ar fi înregistrat o creştere de 4,4% – anunţa Statistica. Pe primele 9 luni ale anului 2016, PIB ar fi crescut cu 4,9% comparativ cu perioada analogă a anului 2015.

Eurostat anunţa că România a înregistrat o creștere economică de 4,6% în trimestrul al III-lea al anului 2016, comparativ cu perioada similară din 2015. Era cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană.

Cristian Păun, profesor de economie, declara pentru „Romania liberă“: „Suntem ca un vecin, pe care-l vedem că-şi aduce în casă şi frigider, şi cuptor cu microunde, şi televizor, şi exclamăm: Uite ce creşte vecinul nostru! Nu ştim că toate lucrurile acestea şi le-a cumpărat cu un card de credit“.

Curtea Constituţională a decis, tot la finalul anului 2016, că mărirea cu 15% a salariilor din Sănătate şi Educaţie e constituţională. Chiar şi cu o decizie negativă a CCR, voinţa PSD de a mări aceste salarii ar fi prevalat. Cabinetul Cioloş a prorogat măririle pentru februarie 2017, apoi Cabinetul Grindeanu le-a pus în faptă.

Constantin Rudniţchi, analist economic, declara pentru RL: „Creşterile salariale repetate din zona bugetară vor fi complicat de gestionat (…) în materie de deficit şi cheltuieli bugetare. Trebuie să vedem cum poate un program atât de generos (…) să fie pus în practică fără derapaje bugetare, de tipul creşterii deficitului bugetar. Am mari îndoieli că se pot face“.

Dolarul american a atins pe data de 28 decembrie 2016 un nou maxim. Ion Radu Zilişteanu, profesor de finanţe-bănci, declara pentru RL: „Situaţia politică neclară, care miroase a criză politică, întotdeauna e cauză de derapaj pe piaţa valutară“.

 

Şuruburile de temporizare

Martie 2017: Reza Baqir, şeful Misiunii FMI pentru România, spunea că „din cauza reducerilor fiscale, anvelopa de venituri a scăzut considerabil“, ceea ce „limitează capacitatea Guvernului de a-și atinge ţintele fiscale“.

Baqir a explicat că „atunci când oamenii se obişnuiesc cu taxe şi impozite relaxate, e foarte greu să le creşti ulterior“.

Ion Radu Zilişteanu spunea pentru RL: „Execuţia bugetară pe ianuarie 2017 a fost catastrofală: creştere de cheltuieli, scădere de venituri. Ca să o cosmetizeze în februarie, au adăugat şi primele două zile din martie, să le iasă pasienţa“.

Mai 2017: Apărea pentru prima dată ideea ca, după promulgarea Legii salarizării, efectul acesteia să fie atenuat prin concedieri şi alte măsuri. Comisia Europeană atenţiona că majorările salariale trebuie ținute sub control, mai ales la bugetari, pentru că pot afecta mediul privat și reduce competitivitatea.

Ştefan Teoroc, lider sindical, spunea pentru RL: „Impactul bugetar poate fi controlat cu mai multe «şuruburi de temporizare». (…) Unul, clar, e cel al disponibilizărilor, dar nu singurul. (…) Celălalt «şurub» e fiscalizarea, ce ar impozita tot ce mişcă, inclusiv pensiile şi pensiile speciale“. Apărea pentru prima dată ideea introducerii de noi taxe şi impozite.

 

Consum

Iulie 2017: Fitch Ratings anunţa că păstrează ratingul României BBB-, atrăgând atenţia asupra riscurilor pe care le presupune continuarea actualului stil de guvernare.

Expertul în management Valentin Ionescu declara pentru RL: „Guvernul are o politică de favorizare a consumului. A încercat şi să stimuleze cererea şi oferta în acelaşi timp, stimulând cererea foarte mult, pe fundalul unei capacităţi de încasare nemodificate. Practic, s-a vulnerabilizat. Resursele la dispoziţie sunt mai mici“.

Aprilie 2018: Raportul de ţară al Comisiei Europene constata apariţia unei expansiuni economice puternice, care „nu va fi sustenabilă în lipsa unor reforme care să mărească potențialul economiei“.

Ce însemna aceasta? Tot Ionescu arăta pentru RL că aceasta se traduce prin „reforme în sistemul de educaţie“ (despre care se vorbea în Raport), „în domeniul pieţei muncii“ (despre care se discuta în Raport) şi „în domeniul fiscal“ (şi despre acesta se vorbea în Raport). Avea de gând Guvernul să le facă? Nu, afirma expertul, iar timpul a confirmat acest lucru.

Indicatorii macroeconomici ai României se deterioraseră dramatic. Preţurile se majoraseră, unele dublându-se sau aproape triplându-se. 8,59 lei costa o ulcică de smântână de 1 kg, care în toamna anului 2017 costa 3,59 lei.

Analistul economic Ion Radu Zilişteanu declara pentru RL: „Toate greşelile de politică economică şi fiscală din acest scurt timp, de un an şi patru luni, vor fi extraordinar de greu de corectat“.

 

Maxime istorice

Octombrie 2018: Deficitul bugetar pe primele 8 luni ale anului trecut era de 14,6 miliarde lei (reprezentând 1,54% din PIB), peste dublul celui din 2017.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, declara pentru RL: „Anul acesta, vom avea maxime istorice la factura pentru salarii de stat, ca procent din PIB, iar veniturile fiscale au scăzut cu peste 2% din PIB.

Povara cheltuielilor sociale este foarte mare. Resursele noastre sunt foarte scăzute, cu venituri din taxe şi impozite la sub 26% din PIB, în timp ce media europeană este de 40%. Cheltuielile cu salariile, ca procent din PIB, sunt cam la media europeană, chiar peste media europeană“.

Noiembrie 2018: Comisia Naţională de Prognoză revizuia în scădere, la 4,5%, estimările de creştere economică, de la 5,5%, cât preconiza în iulie, în varianta intermediară de vară.

Analistul economic Constantin Rudniţchi arăta pentru RL: „Anul acesta, probabil, reducerea creşterii economice se va simţi în buget. Aşa cum a fost construit, cu 5,5% creştere, va însemna că acele venituri bugetare vor fi mai mici decât cele prognozate iniţial“.

Economia dădea semne negative dinspre indicatorii macroeconomici. Ionuţ Dumitru explica pentru RL: „Sustenabilitatea finanţelor publice e foarte importantă pentru creşterea economică pe termen lung. BNR (…) estimează acest prag între 40-45%, peste care, dacă va creşte datoria publică, probabilitatea de recesiune creşte foarte tare, la peste 50%. Suntem cu datoria publică efectivă la 35%. Nu mai avem spaţiu prea mare de manevră“.

 

Tot mai puţini bani din titluri de stat

Ianuarie 2019: Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, atrăgea din piaţa internă tot mai puţini bani, la costuri tot mai mari. Trendul acesta se va accentua în lunile următoare – şi exact astfel se petrec lucrurile.

Analistul economic Sorin Dinu declara pentru RL: „Practic, anul acesta, Ministerul Finanţelor are plăţi foarte mari de făcut în puţin timp şi, simultan, după cum a început anul acesta piaţa, ea dă bani tot mai puţini şi tot mai scumpi. Restul banilor, pe care MFP nu i-a strâns din piaţă, trebuie luaţi de la BNR, ca să fie plătită răscumpărarea de 928 milioane de euro. Cam pe aceste coordonate va evolua tot acest an“.

Cele mai citite

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă