În luna februarie a acestui an, MFP a făcut o emisiune de eurobonduri denominate în euro, în cadrul programului MTN (medium term note, cu o „deschidere“ actuală de 28 de miliarde de euro), de două miliarde de euro, dintre care 750 de milioane de euro în titluri de stat cu scadenţa în anul 2030, adică având o maturitate la 12 ani, cu o dobândă de 2,5%.
În luna octombrie, a explicat „României libere“ analistul economic Sorin Dinu, MFP a făcut o emisiune de titluri de stat pe 10 ani. Este vorba despre 1,15 miliarde de euro, la o dobândă de 2,875%.
Revenind, în luna februarie, Finanţele s-au împrumutat cu 750 de milioane de euro, pe 12 ani, cu dobândă de 2,5%.
Opt luni mai târziu, MFP a împrumutat 1,15 miliarde de euro, pe 10 ani, cu o dobândă de 2,875%. Practic, după opt luni, România s-a împrumutat pe o perioadă mai scurtă, mai scump cu 0,375%.
„Tot în februarie, Finanţele s-au împrumutat cu 1,25 miliarde de euro, pe 20 de ani, cu o dobândă de 3,375%. Pe 4 octombrie, s-au împrumutat cu 600 de milioane de euro, tot la 20 de ani maturitate, la o dobândă de 4,125%. Aici, este vorba despre aproape un procent în plus mai scump, la dobândă“, spune Dinu.
„MFP este total netransparent“, adaugă expertul, susţinând că, „din ce a apărut însă pe surse, se pare că intenţia lor a fost să atragă 2,5 miliarde de euro şi că, iniţial, au avut subscrieri de 3,6 miliarde de euro, care după aceea s-au redus la circa 2,6 miliarde de euro, pentru că investitorii au retras ordinele de plată“.
Fără prospect de emisiune
Investitorii, care sunt companii foarte bine informate, specializate în diseminarea acestui gen de informaţie, au văzut care este situaţia în România şi o parte dintre ei şi-au retras ordinele de plată.
„Noi, la acest moment, nu avem un prospect de emisiune. MFP nu a publicat niciodată prospectul de emisiune la MTN şi nici suplimentele succesive. Anul acesta, MFP a avut două suplimente succesive, care au fost publicate la Bursa din Luxemburg şi, astfel, au fost cunoscute şi în România“, detaliază Sorin Dinu.
„Dl. Rădulescu de la BNR, conform Ziare.com, a declarat că, dacă creşte dobânda cu 2% – 3%, România este falită. Este un semnal. Tehnic vorbind, nu ştim cum s-a desfăşurat procedura de subscriere“, avertizează Dinu.
Încasăm mai puţini bani decât avem nevoie
În schimb, dacă facem analiza a ceea ce s-a subscris anul acesta, până pe 4 octombrie, diferenţa dintre bani încasaţi din emisiuni de obligaţiuni (fie pe certificate de trezorerie, fie pe obligaţiuni cu dobândă) şi răscumpărările din piaţă era de aproximativ două miliarde de lei şi 370 de milioane de euro, adică în total undeva la peste 3 miliarde de euro.
Pe de altă parte, până în luna august, deficitul bugetar consolidat pe primele opt luni era de 14 miliarde de lei, adică de 1,6% din PIB, de două ori mai mare decât cel din perioada analogă a anului trecut – 2017. Din banii atraşi de pe pieţe, MFP a acoperit aproape un sfert din deficit, la luna august. Deci: avem aproape 10 miliarde de lei nefinanţate.
„În al treilea rând“, spune analistul economic, „anul acesta MFP a încasat o dată două miliarde de euro, în februarie, iar în luna iunie a făcut o emisiune de 1,25 miliarde de dolari, dintre care au intrat efectiv 950 de milioane de dolari, adică puţin peste 800 de milioane de euro, cu care au răscumpărat, făcând un schimb de obligaţiuni. În total, până la emisiunea aceasta din octombrie, au încasat 2,8 miliarde de euro“.
Sarcina fiscală pe buget creşte
În acelaşi timp, MFP a avut o plată de 1,4 miliarde de euro, la Comisia Europeană, în aprilie, dar a şi răscumpărat 1,5 miliarde de euro, plus dobânda aferentă, în luna iunie. „În total, aproape 3 miliarde de euro, grosso modo. Aceasta înseamnă că banii care s-au împrumutat până acum de pe pieţele externe s-au dus pe plata datoriei“, opinează Sorin Dinu.
„În perspectivă“, continuă Dinu, „mai există şi un alt aspect: conform balanţei de plăţi publicate de BNR pe luna iulie a acestui an, activele de rezervă au fost de -2,2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, de fapt, Banca Naţională a trebuit să vândă din active ca să acopere deficitul de 10 miliarde de lei“.
Să mai punem la socoteală faptul că în luna noiembrie a acestui an mai sunt la scadenţă încă vreo opt miliarde de lei, pe piaţa internă. În tot acest context, Finanţele au avut nevoie de acest nou împrumut. „Eu văd împrumutul ca pe o încercare să refacă rezerva“, susţine specialistul.
Ce urmează. Nori negri şi incertitudini
Începând de anul viitor, vin la scadenţă inclusiv primele emisiuni din MTN, plus vreo 25 de miliarde de lei din titlurile de emisiuni interne. Plus deficitul bugetar. „Ultima emisiune arată că, probabil (şi am putea să avem o confirmare când vedem prospectul de emisiune) investitorii s-ar putea să se uite cu mai multă atenţie la ţările acestea cu riscuri mai mari“, afirmă Sorin Dinu.
Dinu enumeră în continuare incertitudinile şi provocările care urmează. „Avem războiul comercial cu China al Statelor Unite, ca actor principal. Avem creşterea dobânzilor la Fed. Probabil că şi Anglia, şi BCE, prin anul 2020, vor începe să crească dobânzile“, susţine Dinu.
„Un Brexit (n.r.: în momentul în care scriem, tocmai s-a blocat Brexit-ul) fără acord va avea efecte dezastruoase asupra ţărilor europene. Percepţia investitorilor faţă de risc se schimbă. Mai mult, după cum spun şi FMI, şi Moody’s, se pare că economia globală a ajuns la un vârf şi începe o criză“, a explicat „României libere“ expertul.
„Se intră pe o pantă descendentă. Lucrurile s-ar putea să se schimbe. Se atrag de pe pieţe tot mai puţini bani şi tot mai scumpi. Anul viitor, nevoia de finanţare pentru Guvernul României va creşte la vreo 16 miliarde de euro“, afirmă Sorin Dinu.
„Încet-încet, Guvernul se împrumută la termene scadente mai mici, ca să negocieze dobânzi mai mici. Este periculos, pentru că măreşte factura curentă. Şi-aşa în acest moment serviciul datoriei nu poate fi acoperit din excedentul operaţional pe care îl are România, care este de vreo patru miliarde de lei, deci cam 10% din serviciul datoriei“, a spus Dinu „României libere“.
