Se întoarce cota progresivă de impozitare? Greu de spus, dar şi mai greu de făcut. Nu numai pentru că ar însemna o nouă schimbare a Codului Fiscal şi a sistemului de administrare fiscală, dar şi fiindcă ar crea un mare „deranj” în mediul de afaceri. Practic, revenirea la sistemul de impozitare progresivă ar dărâma tot eşafodajul pe care multe firme şi-au clădit business-ul peste un deceniu.
Noul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat imediat după audierile din Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor că nu exclude revenirea la impozitarea progresivă. „În acest an, vom analiza acest concept pentru că nu este o chestiune simplă, este una de concept fiscal, un lucru care depinde mult de structura de informatizare a Fiscului. Voi gândi, analiza, vom vedea care este o abordare bună, care sunt beneficiile. Nu exclud nimic atât timp cât are o logică. Dacă nu are o logică, nu se aplică. Nu se aplică dacă nu este un lucru mai bun pentru români. Nu o să vedeţi să aplic ceva care o să fie contestat de mediul de afaceri, de contribuabili”, a spus Teodorovici, citat de Agerpres.
Tema revenirii la impozitarea progresivă a fost adusă de mai multe ori în atenţia publică în ultimul an. Primele discuţii au fost lansate imediat după instalarea Guvernului Grindeanu.
Biriş: Cota de 16% a creat clasa mijlocie
Fostul secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Gabriel Biriş, consideră că revenirea la impozitarea progresivă ar însemna dărâmarea celui mai stabil capitol din Codul Fiscal. „Am avut cotă progresivă între 18 şi 40% între 2000 şi 2004, iar ponderea veniturilor la buget a fost de 2,7% din PIB. După introducerea cotei unice de 16%, ponderea veniturilor din această sursă a crescut undeva între 3,7-3,9% din PIB. În plus, cota unică a dus la o scădere foarte mare a costurilor de administrare fiscală. Impozit pe venitul global avem şi acum şi funcţionează în special prin reţinere la sursă (salarii, dividende, drepturi de autor ş.a.). Asta a dus la o mare uşurare a administrării fiscale, căci Fiscul nu mai aleargă după 5 milioane de contribuabili, ci doar după 150.000 de companii”, ne-a declarat Gabriel Biriş. În opinia sa, cota unică a avut un aport considerabil la apariţia clasei mijlocii din România, iar desfiinţarea sa ar fi o lovitură sub centură dată mediului de afaceri.
Şerbănescu: Cota unică este expresia primitivismului
Analistul economic Ilie Şerbănescu nu este deloc convins că noul Executiv va avea curajul să ia o astfel de măsură. În opinia sa, aşa-numita cotă unică de impozitare de 16% (care, subliniază el, nu e unică, ci doar ceea ce în economie se numeşte „flat tax”) este un dezastru pentru ţară.
Analistul consideră că revenirea la impozitarea progresivă este obligatorie, dacă decidenţii doresc să scoată ţara din mocirlă. „«Flat tax» este o expresie a primitivismului. Aşa ceva nu există decât în ţările subprimitive. Care stat puternic are «flat tax» şi s-a dezvoltat pe seama acesteia? Taxele mici pentru toată lumea sunt o prostie. Toate ţările dezvoltate au taxe mari pentru că nimeni nu poate face nimic fără bani”, ne-a declarat Ilie Şerbănescu. El a precizat că în România taxele reprezintă 30% din PIB (din care 4% constituie contribuţia companiilor şi regiilor de stat), în timp ce media în UE este de 44%, iar în Ungaria – de 48%!
Potrivit lui Ilie Şerbănescu, revenirea la impozitarea progresivă va da o lovitură marilor corporaţii şi managerilor acestora, care, chiar dacă sunt plătiţi cu zeci de mii de euro, achită statului român impozite la acelaşi nivel cu angajaţii care primesc 300-400 de euro. „E o chestiune fundamentală, o decizie istorică şi nu cred că o vor face. Sunt interese mari în joc. Tot capitalul românesc a ajuns la cel străin cu «flat tax»”, a conchis Ilie Şerbănescu.
Cota de 16% , în dizgraţie la BNR
Mai mulţi oficiali ai BNR au susţinut, recent, necesitatea reintroducerii cotelor de impozitare progresivă. Atât prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, cât şi economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, consideră că vremea impozitului de 16% a trecut. Ei consideră că trebuie să se revină cât mai curând la un sistem de taxare progresivă pe venitul global, cu cote moderate, care să crească resursele bugetare.
Haos la transferul contribuţiilor
De la 1 ianuarie 2018, guvernanţii au decis trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Măsura a creat haos şi a dat mari bătăi de cap angajatorilor, care au fost nevoiţi să renegocieze contractele cu angajaţii. Impactul acestei mutări, raportat la veniturile bugetare, va putea fi analizat abia la finele anului.
Maria David