Concluzia Raportului este aceea că ne aşteaptă un an complicat, plin de provocări. „Creșterea economică s-a accelerat și în 2017, fiind alimentată de cererea internă“, spune Comisia Europeană în documentul citat. De asemenea, Raportul arată: „Creșterea potențială s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură, fiind generată, în principal, de productivitatea totală a factorilor“.
Dar „această expansiune puternică nu va fi sustenabilă în lipsa unor reforme care să mărească potențialul economiei“, atenționează CE. „Aceasta, ultima, este fraza cea mai importantă“, atrage atenţia expertul în management Valentin Ionescu.
Economia e lipsită de potenţial
„Este şi o problemă tehnică, referitoare la faptul că Guvernul nu face nimic să crească PIB-ul potențial“, a spus Ionescu pentru „România liberă“. Teoria economică neoclasică apreciază că PIB-ul potenţial este influenţat de şocurile exogene ale creşterii productivităţii.
Or, România tocmai a trecut printr-un şoc exogen de scădere a productivităţii, prin creşterea artificială a salariilor bugetarilor. Aceasta ar fi dus la scăderea PIB-ului potențial.
Mircea Coşea, profesor universitar: „Este nevoie de anumite reforme structurale, care să conducă la capacitatea exploatării în ţară, la valori superioare, a resurselor primare pe care le avem.“
Totuşi, cum se traduce ultimul citat din Raportul CE? „Se traduce în felul următor: acest guvern trebuie să introducă măsuri de natură structurală, astfel încât potenţialul economiei româneşti să crească. Înseamnă să faci reforme în sistemul de educaţie (despre care se vorbeşte în Raport), în domeniul pieţei muncii (despre care se discută în Raport), în domeniul fiscal (şi despre acesta se vorbeşte în Raport)“, spune Valentin Ionescu.
Are de gând Guvernul să le facă? „Nu“, consideră Ionescu. În opinia sa, există și ceva bun în evoluţia bugetară, la acest început de an: „Poţi să spui că, pe latura cheltuielilor, apare o îmbunătăţire a investiţiilor, care au o natură diferită. Adică, prin investiţie nu se înţelege doar investiția de capital, adică cea în infrastructură. Investiţiile sunt, de exemplu, şi cele în capital uman. Ideea este că au crescut faţă de anul 2017“.
Fără reforme structurale
Raportul de ţară al Comisiei Europene prefigurează și ceea ce se va întâmpla în România în acest an.
„Raportul este interesant pe un aspect la care eu ţin foarte mult. De o anumită perioadă de timp, şi mai ales anul trecut, nu s-a avansat deloc pe calea unor reforme structurale. Nu se fac decât nişte reparaţii la greşeli sau nişte încercări de a face în aşa fel încât promisiunile electorale să fie îndeplinite cu orice preţ, cu orice risc“, a spus pentru RL profesorul universitar de economie Mircea Coşea.
Valentin Ionescu, expert în management: „Poţi să spui că, pe latura cheltuielilor, apare o îmbunătăţire a investiţiilor, care au o natură diferită. Adică, prin investiţie nu se înţelege doar investiţia de capital, adică cea în infrastructură. Investiţiile sunt, de exemplu, şi cele în capital uman. Ideea este că au crescut faţă de anul 2017.“
El a precizat că în acest moment lucrează la un studiu pe acest subiect. „Indiferent ce rezultate va avea orice guvern, în actuala structură a economiei, indiferent dacă va exista o creştere economică, nu de la 7%, ci chiar mai puţin, între 4% şi 5%, situaţia economică a României nu se va îmbunătăţi. Țara se îndreaptă spre o situaţie dificilă, care o va marginaliza şi mai mult pe piaţa europeană.“
Această economie bazată pe primele faze ale revoluţiei industriale este o moştenire a defunctei economii centralizate comuniste, din care România nu a ieşit decât în mică măsură. Ea „creează o valoare adăugată scăzută, care va duce la un plafon peste care nu se va mai putea trece, orice s-ar întâmpla“, susţine Mircea Coşea.
În opinia sa, pentru a se depăși această situaţie este nevoie de anumite reforme structurale, care să conducă la capacitatea exploatării în ţară, la valori superioare, a resurselor primare pe care le avem (în primul rând agricultură şi energie). Apoi, trebuie să se treacă de la etapa „fabricat în România“ la etapa „fabricat de România“, adică de la manufactura pe care o facem acum la o cotă importantă de cercetare-dezvoltare.
Va rezista bugetul solicitărilor salariale?
Au început deja să apară sectoare bugetare în care se vede lipsa banilor şi sunt probleme temporare cu plata salariilor. Acestea sunt semne posibile de criză bugetară. Ce se va întâmpla anul acesta, din acest punct de vedere?
„Eu bănuiesc că se vor face eforturi susţinute pentru a se păstra deficitul (n.n. – în limita de 3% din PIB). Din cauza aceasta, acum se fac eforturi destul de mari de întărire a disciplinei fiscale. Mi-e teamă că o să se ajungă la represiune fiscală. Aceasta înseamnă călărirea antreprenorilor“, atenţionează Valentin Ionescu.
Expertul în management subliniază că „disciplina fiscală nu trebuie confundată cu represiunea fiscală. Mi-e teamă că vor face presiuni asupra antreprenorilor să plătească toate datoriile“.
Pe de altă parte, mai sunt chestiuni care par rezolvate, dar s-ar putea să nu fie chiar așa. „Nu ştim ce se va întâmpla cu acel split TVA. Deocamdată, se aplică la firmele în insolvenţă şi la cele cu restanţe mari. Mi-e teamă să nu se generalizeze şi nu ştiu dacă vor avea suficienţi bani să nu mai intre în cheltuielile de capital. Cu alte cuvinte, să ia bani din bugetul de stat, de la investiţii, prin rectificare, în cazul în care nu vor face faţă unor cheltuieli de natură socială“, spune Valentin Ionescu.
