Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Proiect controversat. Noi parcuri eoliene de 1.000 MW în România

O firmă olandeză, NERO Renewables, vrea să instaleze în România parcuri eoliene cu o capacitate totală de 1.000 MW, adică o treime din ceea ce avem deja. Proiectul, care ar valora circa un miliard de euro, ridică însă multe semne de întrebare.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 05.01.2018 - 18:57

 
Proiectul gigantic a încins spiritele pe piața locală de energie, stârnind curiozitatea jucătorilor din domeniu. Potrivit datelor de pe site-ul companiei, NERO Renewables plănuiește să instaleze 362 de turbine eoliene în trei locuri diferite din sud-estul României, cu o capacitate totală de circa 1.000 MW, care vor genera până la 3 TWh electricitate pe an.

Jumătate din capacitate (respectiv 500 MW) va fi instalată în Buzău, iar alți 530 MW în județul Constanța, o zonă deja hiperaglomerată de centrale eoliene.

Prin acest proiect pe care vor să-l realizeze în România, olandezii vor să-și acopere deficitul de energie din surse regenerabile, pentru a se apropia de cota impusă de UE pentru 2020.

Propunerea NERO către Guvernul olandez este de a „adopta“ acest proiect, pe baza unui mecanism instituit de Comisia Europeană („Joint Project“), care ar permite olandezilor să încheie un acord cu Guvernul român, astfel încât producția de electricitate generată aici să fie contabilizată pentru Olanda, pe întreaga durată de viață a proiectului.

Totodată, proiectul ar beneficia de schema-suport pentru această tehnologie oferită de Guvernul olandez. România și-a atins și chiar depășit încă din 2014 ținta impusă pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul total de energie, de 24%. Firma NERO mai susține că cei 3 TWh produși vor fi destinați exportului în alte state europene.

Nicio solicitare la Ministerul Energiei

Pe de altă parte, necunoscutele din jurul acestui megaproiect sunt numeroase. Reprezentanții Ministerului Energiei au declarat pentru „România liberă“ că instituția nu a primit până acum nicio solicitare oficială pentru încheierea unui acord interguvernamental în acest sens. Deci încă nu se pune problema unei negocieri pe această temă. Cu toate acestea, firma NERO Renewables susține că a solicitat deja oferte de la producătorii de turbine, șase furnizori exprimându-și interesul.

Probleme în rețeaua de electricitate

Un proiect de o asemenea anvergură trebuie tratat cu maximă responsabilitate de autorități, mai ales în privința dezechilibrelor majore pe care le poate produce în rețea. România are instalată în prezent o capacitate eoliană de 3.030 MW, iar experiența din acest an a arătat că atunci când nu bate vântul sistemul poate acoperi cu greu vârfurile de consum.

În plus, așa cum e structurată acum, în lipsa inelului de 400 kV, rețeaua de transport al electricității nu ar putea prelua o astfel de capacitate, mai ales din zona de sud-est, care e deja congestionată.

La solicitarea RL, reprezentanții Transelectrica ne-au declarat că „în prezent nu există cereri de racordare pentru aceste centrale electrice eoliene, prin urmare Transelectrica nu a emis avize de racordare pentru aceste centrale“.

Ei au adăugat că  „din studiile de dezvoltare a rețelei electrice de transport a rezultat că pentru evacuarea unei cantități semnificative de putere suplimentară față de cea instalată în prezent din zona Dobrogea sunt necesare linii electrice aeriene (LEA) noi de 400 kV“.

Planul de dezvoltare pe zece ani al CNTEE Transelectrica SA prevede realizarea LEA 400 kV Smârdan-Gutinaș, LEA 400 kV Cernavodă-Gura Ialomiței-Stâlpu, trecerea la 400 kV a axului de 220 kV Stâlpu-Teleajen-Brazi Vest, LEA 400 kV Stâlpu-Brașov, însă acestea sunt proiecte extrem de complexe, cu termen lung de realizare.

Licitație pentru 360 de turbine

Chiar dacă la nivelul autorităților locale încă nu se știe nimic despre acest proiect, compania a anunțat, pe 11 decembrie, că a primit oferte de la șase producători pentru a furniza cele aproximativ 360 de turbine eoliene.

Este vorba despre Vestas, SGRE, Enercon, Senvion, Nordex și Lagerwey, o decizie urmând să fie luată în prima jumătate a acestui an. Lagerwey este o companie olandeză, iar NERO îi va garanta oportunitatea de a furniza un număr de turbine, pentru a implica astfel în proiect și o componentă olandeză.  

O piață blocată

După avântul regenerabilelor și bătălia dintre dezvoltatorii eolieni pentru a ocupa cele mai bune locuri, modificarea schemei-suport pentru producția de energie din surse regenerabile a dat peste cap tot sectorul și a înghețat investițiile în domeniu.

Guvernul a modificat schema de sprijin, cea mai generoasă din UE, dat fiind că din calcule a reieșit că investițiile erau supracompensate, cu tehnologii tot mai ieftine (în sectorul fotovoltaic, de pildă, producătorii s-au reprofilat rapid spre panourile chinezești, cu costuri de vreo cinci-șase ori mai mici decât la momentul aprobării schemei). Totuși, cei care au investit la costuri de vârf, cu credite la bancă, au fost afectați, iar excesul de certificate verzi din piață a lovit majoritatea jucătorilor.

Astfel, în acest an, Transelectrica nu a emis avize tehnice de racordare pentru noi centrale electrice eoliene. Totuși, în anul 2017 au fost puse în funcţiune 8 centrale electrice eoliene cu o putere instalată cumulată de circa 137 MW. Astfel, puterea instalată în centrale electrice eoliene puse în funcţiune până la data de 21.11.2017 era de circa 3.030 MW, arată datele primite de la Transelectrica.

Producție fluctuantă

Centralele eoliene au asigurat în 2016, în medie, 12,3% din consumul de electricitate al țării, însă în anumite momente se poate ajunge la cote mult mai mari.

De pildă, pe data de 17 decembrie a anului trecut România a fost din nou pe primul loc la nivel european în topul zilnic al țărilor cu cel mai mare procentaj de energie eoliană în mixul energetic, acoperind nu mai puțin de 29% din consumul național, potrivit informațiilor asociației românești de profil RWEA. În alte zile, însă, conform datelor în timp real ale Transelectrica, eolienele abia asigură 5% din producția totală.

Aceste fluctuații ridică probleme de echilibrare a sistemului energetic național.

Comentarii

loading...