Articol de Marilena Dan și Teodora Cimpoi
“Cel mai mare risc din spatele Fondului Suveran de Investiții este privatizarea mascată. Dacă se va lua decizia de a contracta împrumuturi garantate cu acțiunile societăților din portofoliul Fondului, iar banii nu vor putea fi rambursați, patrimoniul statului va trece în mâinile unor persoane fizice, pe bani puțini. Avem deja o experiență negativă în acest sens cu Fondul Proprietatea, la care statul a transferat acțiuni de la societăți profitabile, cu scopul de a-i despăgubi, ulterior, pe cei deposedați abuziv în timpul regimului comunist. Numai că, prin fel de fel de manevre, acțiunile respective au ajuns în posesia unor persoane alese pe sprânceană, iar statul nu a reușit să-i despăgubească pe cei îndreptățiți”, a declarat pentru RL deputatul liberal Gheorghe Ialomițianu, fost ministru al Finanțelor.
Acesta a subliniat că ideea înființării Fondului Suveran este bună, în sine, pentru că s-au separat astfel resursele financiare alocate investițiilor: “Până acum, dividendele companiilor de stat intrau în bugetul public, iar banii erau cheltuiți în funcție de decizia politică. De regulă, ajungeau în consum. Acum, depinde ce fel de proiecte vor fi finanțate prin Fondul Suveran. Dacă vor fi unele de anvergură națională, scopul va fi atins, dar dacă vor fi promovate proiecte mici, la nivel local, pe criterii politice, Fondul s-a creat degeaba. Oricum, Fondul nu are bani suficienți pentru mari proiecte, pentru că dividendele nu înseamnă o sumă foarte mare. Multe firme incluse acum în portofoliul Fondului sunt decapitalizate, pentru că li s-au luat bani și din rezerve”.
Gheorghe Ialomițianu spune că este nevoie de o mare transparență în gestionarea banilor Fondului Suveran de Investiții (aceștia fiind bani publici), dar și de o verificare foarte atentă din partea Curții de Conturi. În opinia deputatului liberal, Eurostat ar putea da aviz condiționat pentru acest proiect, însă ulterior va monitoriza foarte atent activitatea acestuia. În cazul în care nu vor fi îndeplinite condițiile de activitate impuse, respectiv modul în care sunt constituite veniturile și în care sunt făcute cheltuielile, există un risc major ca eventualele pierderi să fie trecute pe deficitul bugetar.
Matei Păun: Managementul va fi decisiv
Matei Păun, managing partner al băncii de investiții BAC România, este de părere că, de principiu, Fondul poate fi o idee bună. „Totul va depinde de implementarea ideii. Aici, dat fiind istoricul nostru, e corect să ridicăm niște semne de întrebare în privința asta. Dar, ca idee, dacă ar fi administrat și folosit într-o manieră eficientă, ar putea aduce, clar, un plus de valoare economiei”, ne-a declarat Matei Păun. El a subliniat însă că managementul FSDI va fi hotărâtor, fiindcă în baza lui Fondul „se poate transforma dintr-un mare succes într-un mare eșec”. „Dacă va fi administrat de niște oameni fără scrupule și nepregătiți, va fi o mare risipă de bani. Dar, până la proba contrară, abordez lucrurile așa cum sunt anunțate. O să ne dăm seama repede dacă direcția e bună sau proastă, primul indiciu va fi board-ul care va răspunde”, a punctat acesta. El a afirmat că în piață există oameni cu experiență care ar putea face Fondul „să funcționeze ca un mic motor economic”.
Ionuț Dumitru: Riscuri mari pentru investiții neprofitabile
Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (CF), spune, de asemenea, că problema principală va fi legată de guvernanța corporativă. „Nu am niciun motiv să cred că va fi una serioasă. Riscurile sunt destul de mari ca la un moment dat Fondul să facă investiții neprofitabile, care să facă pierderi și să vedem că grevează bugetul și le susținem din banul public”, a declarat președintele CF, pentru RL. De altfel, el și-a exprimat temerea că investițiile se vor dovedi ineficiente: „Nu am nicio garanție că vor fi gestionate corect, respectând interesele statului”.
Dat fiind că în FSDI au intrat și companii cu pierderi, prima opțiune de plasamente va fi transferul banilor de la societăţile profitabile la cele neprofitabile, crede analistul economic Aurelian Dochia. „S-au discutat, pe de altă parte, şi variantele investiţiilor (n.n. – din sursa FSDI) în diverse proiecte publice, cum ar fi spitale sau şosele. Acestea sunt investiţii, desigur, benefice, dar ele nu vor aduce randament în primii doi-trei ani, în sensul clasic al câştigului”, a declarat, pentru Mediafax, Aurelian Dochia, care este şi consultant de investiţii. El a adăugat că „în cazul în care fondurile respective vor fi direcţionate către astfel de investiţii, banii s-ar epuiza destul de rapid şi practic nu ar mai fi nicio diferenţă între ceea ce ar face FSDI şi ce ar trebui să facă statul, din bugetul public”. Pe de altă parte, Dochia consideră că Fondul ar putea avea un rating destul de bun, având în portofoliu şi unele companii foarte interesante pentru investitori. „Dacă se va dori, emiterea de obligaţiuni ale acestui Fond va avea şanse mari de succes”, a spus analistul. El a mai făcut o declarație interesantă: „Încă nu cunoaştem toate detaliile, dar probabil că Fondul va avea un regim special, fiind destul de aproape de factorul politic. Va fi, practic, cel mai important instrument de politică economică al statului, cu o putere foarte mare de influenţă”.
