Un oficial european, comisarul pentru Energie şi Schimbări Climatice, Arias Miguel Cañete, a reacţionat la Bucureşti, la această posibilă evoluţie, prefigurată de experţii consultaţi de mai multe ori de RL. Cañete a răspuns întrebărilor jurnaliştilor, care i-au arătat că în România nu există o definiţie a consumatorului vulnerabil şi că toţi consumatorii casnici plătesc aceleaşi tarife reglementate la electricitate şi gaze.
„Cerem statelor membre să elimine preţurile reglementate şi să deschidă piaţa. Înţelegem că pentru consumatorii vulnerabili s-ar putea să mai fie nevoie să fie reglementate preţurile o perioadă, iar până la urmă va trebui să asigurăm preţuri mai mici pentru consumatorii vulnerabili. Acesta este unul dintre elementele cele mai importante ale guvernanţei pe care am instituit-o“, a răspuns oficialul european.
Cañete a arătat că toate eforturile urmăresc crearea unei pieţe energetice eficiente, adică să existe concurenţă şi preţuri cât mai mici, toate în avantajul consumatorilor vulnerabili.
Pachetul „Energie curată pentru toţi“
„În pachetul «Energie curată pentru toţi», am luat foarte în serios situaţia consumatorilor vulnerabili. Nu există o definiţie europeană a consumatorilor vulnerabili, dar am cerut guvernelor să existe o înţelegere clară a ceea ce înseamnă consumator vulnerabil, să monitorizeze sărăcia energetică şi să ia măsuri pentru a reduce nivelul de sărăcie energetică“, a spus oficialul european.
Potrivit lui Cañete, o mare problemă o reprezintă pierderile de energie ale clădirilor în care locuiesc oamenii săraci. „Trebuie deci să luăm măsuri, mai ales pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor. De obicei, consumatorii vulnerabili locuiesc în clădiri care nu au izolaţie şi consumă foarte multă energie“, a repetat comisarul.
„Să luăm cazul concret al unei familii din mediul rural, care trăieşte într-o casă de chirpici. Acesta este un consumator vulnerabil. Casa în care stă nu are eficienţă energetică. Vara, în aceasta intră căldura de afară, iarna frigul. Nu ţine căldura iarna (de aceea trebuie încălzită mereu, consumând mai mult), nici răcoarea vara.
Ce facem aşadar cu acest consumator vulnerabil, dincolo de proiecţiile mari ale unui comisar european? Laurenţiu Urluescu, membru în Comitetul Director AFEER (Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România), spune că asociaţia din care face parte militează „pentru o piaţă cât mai liberă, pentru a avea un preţ corect al energiei electrice“.
Laurenţiu Urluescu, AFEER: “Dorindu-se plafonarea preţurilor, s-a ajuns că, pe piaţa reglementată, preţul este, în anumite situaţii, peste cel de pe piaţa liberă.”
„Din punctul de vedere al consumatorului vulnerabil, noi ştim că este o problemă, chiar o problemă arzătoare pentru acest consumator vulnerabil, dar considerăm că introducerea unei pieţe reglementate pentru toţi consumatorii nu va rezolva problema punctuală a consumatorului vulnerabil“, a spus Urluescu „României libere“.
Măsuri punctuale pentru fiecare consumator vulnerabil
Dar ce se va întâmpla cu acesta? „Doar va diminua efortul lui, dar fără a-i rezolva problema. Am considerat că este mult mai corect şi mult mai de ajutor ca, punctual, pentru fiecare consumator vulnerabil, să se ia nişte măsuri punctuale“, susţine expertul.
Anume, cum trebuie procedat? „Trebuie găsiţi acei consumatori vulnerabili şi, prin diverse mijloace, să poată de exemplu acoperi o parte din factura de energie a acelui consumator vulnerabil“, a explicat Laurenţiu Urluescu, detaliind că, „dacă ajuţi toată piaţa, ajuţi şi consumatorul vulnerabil, dar şi acel consumator pentru care factura de energie nici nu contează. Sunt mai multe soluţii de ajutorare, în aşa fel încât el să simtă ajutorul“.
Dar preţul energiei electrice nu a scăzut din momentul în care a apărut reglementarea aceasta a preţului? „Piaţa reglementată nou-introdusă“, spune Urluescu, „nu a dus la o reducere a preţului energiei. Şi acum, în piaţa liberă, există preţuri mai mici decât pe piaţa reglementată. Dorindu-se plafonarea preţurilor, s-a ajuns că, pe piaţa reglementată, preţul este, în anumite situaţii, peste cel de pe piaţa liberă“.
Importurile, impact mic în preţul energiei electrice
Specialistul dă de exemplu situaţia sa personală: „Eu, acasă, am contractat pe piaţa liberă şi, momentan, preţul meu de achiziţie este sub cel reglementat. Puţin, nu foarte mult, dar este sub. Şi cred că situaţia este valabilă şi pentru mine, şi pentru alţi consumatori de pe piaţa liberă. Deci, un ajutor foarte mare pentru consumatorul vulnerabil nu văd să existe prin îngheţarea preţurilor pe piaţă“.
Care este cauza? Importurile făcute atunci când este deficit de energie pe piaţa internă să fie cele care măresc preţul la energia electrică? „Nu aş zice că este mai scump întotdeauna. Depinde când este făcut importul. Dacă este un import de ajutor, făcut atunci când nu există destulă energie pe piaţă, cerându-l operativ, preţul este mai mare. Dacă ar fi un import pe termen lung, preţurile nu sunt chiar aşa de mari“, susţine Lauren-ţiu Urluescu.
„Privind puţin mai în ansamblu, înseamnă că o parte din energia produsă se va duce pe această piaţă reglementată. Acea parte de energie“, detaliază Urluescu, „nu va fi pe piaţa liberă. În plus, creşterea aceea a contribuţiei ANRE la 2% face ca preţul de pe piaţa liberă să crească artificial. Adică, apariţia preţului reglementat duce la distorsiuni pe piaţa liberă“.
Cine ia energie de pe piaţa liberă, în afară de casnicii care au ales să intre pe piaţa liberă? „Consumatorii industriali. Această creştere a preţului energiei electrice se va duce în creşterea preţurilor produselor şi serviciilor pe care le oferă. Până la urmă, impactul final este tot la consumatorul final, adică la populaţie“, atrage atenţia reprezentantul AFEER.
Cresc preţurile în coşul de consum
Efectul va fi că, una peste alta, consumatorul final va spune că este bine, pentru că plăteşte acelaşi preţ la energia electrică, dar lui îi va creşte în schimb preţul la orice produs. Deci, apariţia acestei pieţe reglementate are un efect de bumerang în coşul de consum, a concluzionat pentru „România liberă“ Laurenţiu Urluescu, membru în Comitetul Director al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România.
La rândul său, întrebat ce măsuri ia Guvernul României pentru protecţia consumatorilor vulnerabili, ministrul Energiei, Anton Anton, a spus: „Domnul comisar a răspuns foarte clar şi amplu la acest subiect. Şi noi, în consens cu UE, nu facem altceva decât să ne străduim să identificăm cât se poate mai bine consumatorul vulnerabil“.
El a amintit, în acest context, că în România există programe de reducere a consumului de energie. „Nu uitaţi că şi noi facem izolaţii, care fac parte din planul de a reduce consumul de energie“, a amintit Anton. „Mai ţineţi cont de un lucru: există şi ceea ce se cheamă rabla la electrocasnice, ceea ce este acelaşi lucru, adică să înlocuieşti un electrocasnic vechi, ineficient, cu un electrocasnic nou, becuri şi aşa mai departe“, a adăugat demnitarul.
„Noi încercăm de foarte multă vreme să ajutăm consumatorul vulnerabil, într-un fel sau în altul. Gândiţi-vă la ajutoarele de încălzire. Există anveloparea clădirilor, aceasta este pentru toată lumea, inclusiv pentru consumatorul vulnerabil, mai înainte v-am spus de rabla la electrocasnice“, a afirmat Anton Anton.
„Dacă s-ar aplica și în România indicatorii cel mai des folosiți la nivel european, numărul românilor considerați în sărăcie energetică ar fi de până la 19%, pe când ajutoarele cu încălzirea, de la buget, acoperă sub 5% din populație“, arată Centrul pentru Studiul Democraţiei.
