Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ministerul Finanţelor Publice a publicat o ordonanţă de urgenţă pentru scăderea TVA de la 9% la 5%, pentru unele servicii.

Preţul la serviciile de cazare hotelieră ar trebui să se mai reducă

Ministerul Finanţelor Publice a publicat o ordonanţă de urgenţă pentru scăderea TVA de la 9% la 5%, pentru unele servicii. „România liberă“ a încercat să afle care va fi impactul noii scăderi la taxa pe valoarea adăugată.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 02.10.2018 - 16:46

Pentru serviciile de restaurant şi de catering, cazare şi activităţi sportive, recreative şi distractive, taxa pe valoarea adăugată va scădea la 5%, aşa cum a anunţat recent ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

„Săptămâna viitoare, cred că venim cu o ordonanţă de urgenţă pentru reducerea TVA de la 9% la 5%, pentru turism. Va fi acea scădere pentru partea de cazare şi vor fi şi alte articole în această zonă“, a anunţat demnitarul.

Potrivit OUG, publicată sâmbătă pe pagina de Internet a ministerului, se propune extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru următoarele categorii: cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea, care se încadrează la codul NC 22 03 00 10; dreptul de utilizare a facilităţilor sportive ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311 şi 9313, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, în scopul practicării sportului şi educaţiei fizice, altele decât cele scutite, conform art. 292 alin. (1) lit. l); serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracţii şi parcuri recreative ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9321 şi 9329, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007.

Ministerul Finanţelor subliniază că reducerea TVA pentru serviciile de restaurant şi de catering, cazare şi activităţi sportive, recreative şi distractive reprezintă o pârghie deosebit de importantă din perspectiva dezvoltării economiei naţionale, prin susţinerea consumului intern, ca urmare a creării premiselor necesare pentru scăderea preţurilor bunurilor şi serviciilor.

Un alt considerent avut în vedere pentru stimularea creşterii economice îl constituie impactul unui astfel de demers, prin prisma reducerii evaziunii fiscale şi, implicit, prin crearea unui mediu concurenţial adecvat, cu efecte benefice asupra mediului de afaceri, generând totodată creşterea consumului intern şi stimularea creşterii economice.

„Impactul asupra mediului de afaceri este indirect, dar pozitiv, în sensul că se va putea utiliza cât mai rapid întregul buget al schemei de ajutor de stat prevăzut pe întreaga perioadă de valabilitate a acesteia, deci se va realiza o absorbţie rapidă a fondurilor publice şi, astfel, proiectele de investiţii vor demara cât mai rapid“, se precizează în documentul citat de Agerpres.

 

Investiţii sau preţuri mai scăzute?

Totuşi, care va fi efectul, dincolo de declaraţiile oficialilor guvernamentali? Adrian Benţa, consultant fiscal, spune că, din punctul său de vedere, „ar trebui să se mai reducă puţin preţul la serviciile de cazare hotelieră. Actuala cotă este de 9% şi scade la 5%“.

Într-adevăr, matematic, ar trebui ca, odată cu scăderea cotei de TVA cu 4%, serviciile hoteliere să se ieftinească fix cu 4%. Dar în practică s-a demonstrat că lucrurile nu stau astfel: operatorii economici îşi majorează profitul, folosind scăderea de TVA.

Mediul de afaceri preferă să-şi creeze rezerve financiare mai ales în vremuri tulburi. De exemplu, la scăderea TVA la produsele de panificaţie, impactul în preţ a fost practic nul şi toţi banii s-au dus în profitul firmelor exact din acest motiv.

„Poate că astfel vor sta lucrurile“, a explicat Benţa „României libere“, „pentru ca firmele să aibă mai mulţi bani de investiţii. Pe de altă parte, ar mai trebui să iasă şi la suprafaţă, la 5% cotă de TVA, acele servicii nefacturate, pentru că nu mai este la fel de tentant să faci evaziune fiscală“. Miza financiară scade cu 4%.

 

Cert e că nu mai avem TVA unică

Dar ce cote diferenţiate de TVA există azi în sistemul fiscal românesc? „Sunt mai multe cote de TVA“, explică expertul, arătând că „avem cota generală de 19%, apoi este cota de 9% pentru vânzarea de medicamente, pentru hrană, atât pentru oameni, cât şi pentru animale, pentru apă, pentru pesticide şi, în general, pentru lucrări în Agricultură şi pentru alte câteva categorii de produse“.

Tot la 5%, a detaliat Adrian Benţa, este vânzarea de locuinţe sociale care au suprafaţa de cel mult 120 mp, dacă preţul este până în 450.000 de lei, adică, reactualizat, circa 100.000 de euro 2017. De asemenea, pentru terenuri în cotă indiviză de până în 250 mp.

„Pe noul Cod Fiscal, au fost introduse o serie de deduceri, să le spunem «culturale»: intrarea la muzee, case memoriale, competiţii sportive, concerte. Practic, este o mutare de la 9% la 5%“, a declarat Benţa RL.

Se poate spune că acesta este un sistem de taxare cu TVA în trepte? „Cota obişnuită şi două cote reduse. Nu este în trepte, pentru că numărul de cote reduse acum este identificabil punctual. Sunt cele cu 9% şi vreo cinci cu 5%“, crede expertul.

 

TVA necolectată. Realitate şi Fata Morgana fiscală

Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, impactul bugetar negativ asupra încasărilor din TVA poate fi parţial compensat, pe termen mediu, prin reducerea evaziunii fiscale şi creşterea gradului de conformare voluntară în aceste sectoare economice, în condiţiile în care în anul 2015 s-a constatat că reducerea TVA de la 24% la 9% a condus la creşterea sumelor declarate în deconturile de TVA cu 30% în sectorul de restaurante.

Recent, „România liberă“ a explicat că, teoretic, avem un 35% TVA de încasat nerealizat, din totalul TVA de încasat, estimat de România, conform autorităţilor europene. Suntem în coada clasamentului, în timp ce vecinii noştri bulgari, care poartă trauma falimentului de acum 21 de ani, au un 95% realizat.

Dar Adrian Benţa susţine că acest 35% nerealizat „poate să fie discutabil“, aşa cum a explicat anterior RLşi Dan Schwartz, managing partner RSM România.

„Eu nu cred că pot fi demonstrate acele calcule (n.n.: europene, privind un nerealizat de TVA de 35%) în totalitate. Ar trebui să ştii cât e PIB-ul. Colectarea prognozată este de 96% - 98%“, a declarat RL Benţa.

Aşadar, până la urmă, suntem alături de Bulgaria, în fruntea Europei, la colectarea de TVA, dar din cauza optimismului excesiv ajungem în scripte în coadă şi apare această diferenţă de cam 30%?

„Sunt anumite sectoare de activitate“, susţine expertul, „unde, teoretic, România ar trebui să colecteze mai mult TVA. Acel 35% nerealizat, prezentat de Comisia Europeană, nu se bazează pe calcule făcute pe operatorii economici. Sunt nişte calcule care ţin cont de creşterea PIB pe anumite sectoare de activitate. Acele calcule nu le luăm ca sume absolute. Procentul real nerealizat poate fi şi mai mare de 35%, şi mai mic“.

Comentarii

loading...