Prima este că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat tarifele reglementate pentru consumatorii casnici de energie electrică, valabile de la 1 martie, care ar fi identice cu cele de acum.
Iată care sunt tarifele pentru joasă tensiune (adică la consumatorii casnici), care nu se schimbă, valabile pentru perioada 1 martie 2019 – 31 decembrie 2019, pentru furnizorii de ultimă instanţă Enel şi Electrica: Enel Energie Muntenia – 416 lei/MWh; Enel Banat – 453 lei/MWh; Enel Dobrogea – 364 lei; Electrica Muntenia Nord – 470 lei/MWh; Electrica Transilvania Nord – 469 lei/MWh; Electrica Transilvania Sud – 458 lei/MWh.
Tarifele acestea nu conţin contribuţia pentru cogenerare, accizele, certificatele verzi şi TVA. Vom reveni mai jos asupra chestiunii. ANRE a mai adoptat şi un proiect de ordin care prevede majorarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice cu peste 2,5%, începând cu 1 martie a.c.
Ordinul s-a publicat marți, pe 26 februarie, în Monitorul Oficial. În al treilea rând, ANRE a mai publicat şi metodologia de calcul aferentă.
Nu ar trebuie să existe impact, dar va fi cu siguranţă cel puţin unul indirect
Laurențiu Urluescu, membru în Consiliul Director al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică (AFEER), spune că „nu ar trebui să existe impact la consumatorii finali casnici. Este puţin ambiguu comunicatul, fiindcă nu precizează dacă tariful reglementat rămâne cel care a fost până la 1 martie sau cel stabilit prin ultimul aviz ANRE, începând de la 1 martie, până la finalul anului”.
Este vorba despre faptul că ANRE nu precizează ce se înţelege prin „preţuri în vigoare”. Pe de altă parte, va fi vorba despre o creştere de 2,5% a tarifului de distribuţie. Despre ce este vorba?
„La acest tarif de furnizare, la care ANRE a dat comunicatul că rămâne nemodificat, se mai adaugă taxe diverse”, a spus reprezentantul AFEER pentru „România liberă”.
Adică tariful, până la urmă, rămâne nemodificat sau totuşi se modifică şi, dacă da, de ce anume? „În ceea ce plăteşte consumatorul, energia electrică propriu-zisă este cam 30%-40% din factură”, explică Laurenţiu Urluescu. Tariful de distribuţie este peste ce garantează ANRE că rămâne neschimbat.
Catârul costă de două ori mai mult decât mâncărica
Ce înseamnă acest lucru? Dacă, să zicem, dai 60 de lei pe lună la factura de curent electric, preţul energiei electrice, din această factură, este 20 de lei.
Restul facturii cuprinde: contribuţia la cogenerare, certificatele verzi, tariful de transport, tariful de distribuţie, acciza şi TVA. Ce ştim în prezent este că tariful de distribuţie va creşte cu 2,5% de la 1 martie, aşa cum arată ordinul ANRE despre care am pomenit.
„Nu am informaţii, dar cel mai probabil va creşte şi tariful de transport, în aşa fel încât să acopere această creştere de contribuţie a ANRE cu 2%, acesta fiind şi motivul prezentat de ANRE pentru care a crescut tariful la distribuţie”, a declarat pentru „România liberă” Urluescu.
„ANRE a scos acum ordine pe partea de energie electrică. Atunci când discutăm despre un impact de 2%, este vorba despre impactul pe acest 30%. Pe partea de energie, ANRE a declarat că tariful rămâne acelaşi,
neschimbat”, a subliniat expertul.
Pentru consumatorul casnic (la joasă tensiune), „tariful de distribuţie este undeva la 25% din factură. La acesta, deja există o creştere în jur de 2,5%. Pentru tariful de transport, încă nu s-a stabilit, pentru celelalte componente ale preţului final la utilizatorul casnic aşijderea.
Chiar dacă ANRE spune că preţul energiei nu va creşte, mai sunt celelalte taxe (n.r. – deja instituite) care vor produce o creştere”, afirmă Laurenţiu Urluescu.
Piaţa va reacţiona pentru compensare
Deci, având în vedere că pe piaţă sunt consumatori casnici, la care ANRE impune că tariful va rămâne acelaşi, pentru a compensa, piaţa va fi nevoită să mărească de două ori mai mult tarifele acolo unde se poate, adică la consumatorii industriali?
Actorii pieţei vor trebui să gestioneze aici, la consumatorii industriali, această creştere de cel puţin 2% din taxă şi 2,5% din tariful de distribuţie, dacă nu chiar pe marje mai mari.
„Corect”, spune Urluescu, dar „există o nuanţă: în această nouă piaţă reglementată, achiziţia de energie de către furnizorul care dă energie la consumatorul casnic nu se mai face cum se făcea înainte de apariţia pieţei”.
Adică, „înainte se făcea de pe piaţa liberă. Acum, de la 1 martie, ANRE stabileşte nişte obligaţii pentru unii producători să vândă către aceşti furnizori de piaţă reglementată cantităţi şi preţuri fixe”, a explicat pentru RL specialistul.
Laurenţiu Urluescu afirmă că „este posibil ca, prin această obligaţie, ANRE să reducă cumva preţul de achiziţie, în aşa fel încât să acopere şi acele 2%. Chiar este de aşteptat”.
Iar revine obsesia cu mixul hidro-cărbune
La ce anume se referă expertul? „Din ce am vorbit în piaţă, cei de la Hidroelectrica, având cel mai mic preţ de producţie, se aşteptau să fie utilizaţi într-o măsură mai mare pentru această piaţă reglementată, în aşa fel încât, prin aportul lor, să se scadă puţin costul energiei achiziţionate”, detaliază Urluescu.
Scăderea costului poate fi folosită pentru acoperirea acelei taxe de 2% din cifra de afaceri contribuţie sau pentru altceva. Atunci, înseamnă că există două posibilităţi.
Prima este ca impactul taxării să se vadă la producătorii de energie electrică şi a doua este că, dacă acest mix cu hidro în preţ va ţine, nu va pierde nimeni.
Dar aceasta numai când partea de hidro dă energie în sistem, pentru că, atunci când nu plouă şi seacă lacurile de acumulare, tot vor fi nişte pierderi la actorii ce vor fi obligaţi să-şi plafoneze preţurile, cum este cazul CE Oltenia.
„Nu aş fi chiar de acord că nu va pierde nimeni”, spune expertul, opinând că, „totuşi, global privind, toţi furnizorii din România vor plăti mai mult cu 2%. Plata trebuie să vină de undeva. Vă daţi seama că va fi de la consumatori”.
Aşa că, „dacă impactul va fi zero de la consumatorii casnici, consumatorii industriali vor fi afectaţi, iar aceasta se va duce în preţuri şi, finalmente, va ajunge la populaţie, în bunuri şi servicii mai scumpe. Taxa trebuie acoperită din partea de piaţă liberă”, a explicat pentru RL Laurenţiu Urluescu, membru în Consiliul Director AFEER.
În fapt, este exact situaţia de dinaintea dereglementării pieţei, când se practica celebra subvenţie încrucişată şi plafonarea tarifelor la consumatorii casnici afecta produsele şi serviciile pe care aceştia oricum le achiziţionau de pe piaţă.
Ce este exact acest ordin care a apărut, referitor la metodologie? „Era metodologia pe care o aşteptam să apară”, explică expertul, detaliind că „lucrurile încă erau neclare, iar impactul putea să fie de până la 8% la consumatori, prin taxarea în cascadă. A ieşit cum ne-am aşteptat. Impactul total la consumator va fi de maximum 2%. Un producător vinde la furnizor cu 100 plus 10. El va plăti 2% la 10. Mai departe, furnizorul va face la fel. Este similar cu TVA. S-a limitat impactul la consumator, ceea ce e un mare pas înainte”.
