14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăEconomiePorcii, mutilaţi şi maltrataţi de o industrie fără scrupule

Porcii, mutilaţi şi maltrataţi de o industrie fără scrupule

Sub ochii îngăduitori ai Comisiei Europene (CE), industria de creştere a porcilor, aflată într-o concurenţă acerbă, îşi majorează de la an la an profiturile cu preţul bunăstării animalelor şi ignorând sau încălcând directivele legislative din domeniu.

„EndPigPain“ (n.r: Opriţi durerea porcilor), o iniţiativă a cetăţenilor, a unor parlamentari europeni şi a ONG-urilor, câştigă teren în UE. Oamenii cer schimbarea radicală a metodelor utilizate de industria de profil în activitatea de creştere a porcilor.

Propunerea este semnată de Reineke Hameleers, director la Eurogroup for Animals şi de mai mulţi deputaţi europeni, membri ai grupului de lucru pentru bunăstarea porcilor din cadrul Intergrupului privind bunăstarea şi conservarea animalelor.

În cadrul campaniei paneuropene „EndPigPain“, Eurogroup for Animals şi cele 64 de organizaţii membre au dezvăluit condiţiile de viaţă necorespunzătoare şi practicile ilegale de manipulare utilizate în industria porcilor din întreaga Europă.

Campania „EndPigPain“, aprobată de peste un milion de cetăţeni, invită miniştrii Agriculturii din UE, dar şi Comisia Europeană, să oprească toate mutilările la porci care se practică în ferme, asigurând în acelaşi timp punerea în aplicare a Directivei UE privind porcinele.

Potrivit iniţiatorilor, procedurile dureroase precum castrarea şi tăierea cozii, deşi inerente în fermele de porci de astăzi, sunt complet inutile. Există alternative de creştere a porcilor fără ca aceştia să fie supuşi unor tratamente dureroase, care trebuie integrate în ferme cât mai rapid. 

Schimbarea va trebui să înceapă cu aplicarea legislaţiei europene actuale privind bunăstarea porcinelor. „Ne confruntăm cu situaţia fără precedent în care, cu excepţia Finlandei şi Suediei, statele membre ale UE nu respectă standardele minime de protecţie a porcinelor“, subliniază iniţiatorii. 

 

Cum sunt „îngrijiţi“ porcii în ferme 

Conform unor audituri recente efectuate de Comisia Europeană în câteva state membre „campioane“la creşterea industrială a porcilor, în aproximativ 90% din ferme se practică mutilarea acestor animale prin tăierea cozii. Aceasta se întâmplă deoarece condiţiile lor de viaţă sunt atât de sordide şi precare, încât cozile răsucite pe care porcii le agită la fel ca şi câinii, devin singurele elemente în mişcare şi, prin urmare, sunt mestecate de alţi porci. Prin urmare, cozile sunt tăiate pentru a preveni aceste probleme. Este mult mai simplu şi totodată ieftin să mutilezi un porc decât să îi oferi alternative conforme modului său natural de viaţă.

Potrivit iniţiatorilor „End-PigPain“, fermierii ar trebui să le ofere porcilor stimuli alternativi, respectiv substraturi adecvate pe care aceştia să le poată explora cu botul lor, deoarece în natură aceste animale îşi petrec cea mai mare parte a timpului lor activ scobind în sol.

Dar furnizarea de paie sau alte materiale care pot fi mestecate pentru a ţine porcii ocupaţi s-a dovedit a fi mai dificilă decât credea legiuitorul şi, prin urmare, porcilor le sunt date lanţuri de metal, blocuri de lemn sau alte „jucării“ pentru a se distra. Care, evident, nu funcţionează şi nici nu îndeplinesc cerinţele legale ale UE, notează Euractiv.com.

Până în prezent, abordarea Comisiei Europene în ceea ce priveşte ignorarea aplicării Directivei privind porcinele a fost una „delicată“ spre inexistentă, constând într-un plan de acţiune trianual.  „Considerăm că este momentul potrivit pentru demararea procedurilor de încălcare a dreptului comunitar, iar succesul «EndPigPain» adaugă greutate cererilor noastre. Această criză nu se referă numai la bunăstarea de bază a animalelor, ci şi la credibilitatea legilor europene“, afirmă sursa citată. 

 

Porcii nu sunt trataţi ca nişte fiinţe vii 

În Uniunea Europeană sunt crescuţi aproximativ 250 de milioane de porci, predominant în condiţii intensive. Scroafele de reproducere petrec aproape jumătate din viaţa lor productivă în închisoare individuală, şi anume în timpul unei perioade de gestaţie, de fătări şi alăptări, iar acest lucru pentru fiecare ciclu de reproducere, non-stop. Se produc atât de mulţi purcei încât mortalitatea lor a atins un nivel fără precedent şi care este discutabil din punct de vedere etic (până la 35% din purcei mor înainte de înţărcare). Mortalitatea scroafelor creşte, de asemenea, datorită selecţiei excesive pentru o productivitate ridicată. Ca regulă, purceii supravieţuitori sunt mutilaţi: în afară de tăierea cozii, în majoritatea ţărilor din UE,   masculii sunt castraţi „pe viu“ sau cu metode inadecvate de înlăturare a durerii. Ei sunt apoi separaţi prematur de mamele lor, astfel încât aceştia suferă de stres şi probleme digestive care le compromit sănătatea, bunăstarea şi necesită utilizarea antibioticelor.

Totodată, porcii de îngrăşare trăiesc în hale printre gaze nocive, fără acces la aşternut moale sau aer liber, până când sunt pregătiţi pentru sacrificare. Un argument comun al industriei este că acest model de producţie industrializată poate garanta sănătatea animalelor, securitate alimentară, alimente ieftine pentru consumatori şi exporturi competitive pe o piaţă globală.

Cu toate acestea, epidemia de febră porcină africană, aflată în curs de desfăşurare pe întreg continentul (n.r: săptămâna trecută au fost confirmate focare în vestul Europei) arată că întregul sistem industrial de creştere a porcilor este foarte vulnerabil, în special dacă nu se respectă măsurile de biosecuritate. Marea concentrare de ferme unde sunt crescuţi sute sau mii de porci în imediată vecinătate, cum este cazul unor zone din Germania, Olanda şi Belgia, sunt ca nişte bombe gata să explodeze atunci când la orizont apar boli ca pesta porcină africană.

Consecinţele economice sunt deja grave, deoarece pieţele de export ale UE suspendă importurile de carne de porc din regiunile afectate. Însă cel mai mare preţ este, plătit, din nou, de animalele ucise cu miile pentru a se preveni răspândirea bolii, precum şi de mistreţi, acuzaţi cu voce tare (şi pe nedrept, spun specialiştii!) că sunt singurii responsabili pentru răspândirea bolii.

Iniţiatorii petiţiei susţin că toate aceste aspecte justifică o reflecţie fundamentală a europenilor cu privire la direcţia pe care dorim să mergem în viitor. Ei spun că pe măsură ce progresează cunoştinţele ştiinţifice ale oamenilor, trebuie să evolueze şi standardele etice referitoare la modul în care sunt crescute animalele pentru hrană. „Este urgent ca politicienii, factorii de decizie şi agricultorii să ţină seama de cerinţele societăţii civile, să adapteze politicile la dovezile ştiinţifice actualizate şi să ia în considerare oportunităţile economice pe care le poate oferi o reevaluare şi avansare în tratamentul animalelor de fermă“, subliniază semnatarii iniţiativei.

Cele mai citite

Deca, vizită în Sibiu. Agenda ministrului Educației

Ministrul Educației, Ligia Deca, efectuează astăzi o vizită în județul Sibiu. Vizita include participarea la *Gala performanței învățământului preuniversitar din Sibiu, vizitarea a două școli...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă