Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Administratorul special al RADET, Alexandru Burghiu, a declarat că, „pentru stabilitate pe termen mediu şi lung“, a fost aleasă soluţia înfiin- ţării unei noi companii.

Pierderi enorme. 48.000 de tone de apă agent termic se pierd zilnic în pământ, în Bucureşti

Administratorul special al RADET, Alexandru Burghiu, a declarat că, „pentru stabilitate pe termen mediu şi lung“, a fost aleasă soluţia înfiin- ţării unei noi companii. Regia urmează să intre în faliment cel mai probabil pe 27 februarie.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 27.02.2019 - 16:20

"În data de 22 (n.r.: februarie) există o adunare a creditorilor, unde se va hotărî. (...) Din ce am înţeles şi de la Elcen, votul nu va fi unul pozitiv. În orice situaţie, cu excepţia votului pozitiv, noi vom intra în faliment pe data de 27, când judecătorul sindic va lua act de decizia creditorilor“, a explicat el, fiind prezent la dezbaterea „Căldura avariată a Bucureştiului şi situaţia RADET. Probleme, soluţii, posibilităţi de acţiune“, conform Agerpres.

Într-adevăr, planul de reorganizare a RADET a fost aprobat vineri, 22 februarie, în Adunarea Generală a Creditorilor.

 

RADET ar trebui cumva salvat

Potrivit lui Burghiu, luni, 18 februarie, a avut loc o întâlnire la Primăria Capitalei, în care grupuri din Consiliul General „au dezbătut şi au ajuns la o concluzie comună – RADET trebuie salvat, nu există altă variantă”. Totodată, administratorul special a dat asigurări că furnizarea energiei termice în Capitală nu va suferi sincope.

„Există şi o obligativitate din punct de vedere al legislaţiei”, spune Burghiu. Astfel, „legea utilităţilor publice obligă UAT-ul (n.r.: unitatea administrativă teritorială) la furnizarea agentului termic în municipiul Bucureşti”.

S-a luat hotărârea înfiinţării unei noi companii, care se prefigurează a se numi Termoenergetica, spune administratorul special. Compania ar prelua părţile bune din actuala Energetica – licenţe, autorizaţii, personal, contracte, astfel încât furnizarea agentului termic să se desfăşoare fără niciun impas. Energetica e una dintre companiile înfiinţate de Gabriela Firea care acum ar trebui desfiinţate, conform unei sentinţe judecătoreşti.

„Nu există sub nicio formă posibilitatea sistării agentului termic către municipiul Bucureşti”, dă asigurări Alexandru Burghiu. „Dorinţa lui Sandu Burghiu să încredinţeze unei entităţi (n.r.: distribuţia energiei termice din Bucureşti)” este o chestiune delicată, spune expertul în Energetică Tudor Popescu, explicând că Burghiu trebuie înainte să mai şi ştie „care este acea entitate, încă nedefinită” foarte clar.

Popescu susţine că, probabil, va fi implicat în încercarea de redresare a situaţiei termoficării Capitalei. „O să încerc să-i conving de altceva: varianta folosită la Piteşti. Într-o primă instanţă, preluarea întregii activităţi se face direct de către Primărie. Direcţia de Servicii Publice de Utilităţi are, teoretic, un compartiment pentru Energie. Acesta poate să preia sarcina de a administra termoficarea bucureşteană fără încredinţare”, crede expertul.

 

Munţi de datorii

Burghiu a mai arătat că noua companie ar putea atrage bani europeni: 167 de milioane de euro, pentru reabilitarea a 212 kilometri de reţea primară de furnizare de energie termică din Capitală, din totalul de 987 de kilometri. Planul e mai vechi. Primăria Capitalei, fără nici o explicaţie, nu a tras banii, care sunt pe POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare).

Noua companie nu va prelua datoriile regiei. „Datoriile RADET către Elcen vor rămâne în continuare. Se vor executa bunurile care există în patrimoniul privat al RADET, iar restul se va stinge. E o chestiune clară că nu toate datoriile vor fi recuperate”, a mai spus Burghiu.

Recent, Gheorghe Piperea a spus RL acelaşi lucru. „Falimentul nu implică sistarea furnizării. Ceea ce se va sista sunt anumite imobile, câteva utilaje, maşini şi sumele de bani care sunt în cont“, a spus administratorul special RADET.

Pe 26 februarie, adică marţea aceasta, vor fi mai multe hotărâri de consiliu general care vor reglementa aceste aspecte ce ţin de noua companie. „Toată lumea a căzut de acord. Cred că se vor ţine de cuvânt“, a susţinut Burghiu.

„S-a încercat revitalizarea companiei Primăriei – una dintre cele 22, numită Energetica. Din cauza respingerii apelului făcut acum o săptămână, cele 22 de companii trebuie să fie desfiinţate, între care şi Energetica
aceasta”, a explicat Popescu. La rândul său, administratorul special Elcen, Claudiu Creţu, a vorbit despre datoriile pe care le are RADET.

„În tabelul definitiv de creanţe, suma este de 3,7 miliarde de lei – datoria RADET către Elcen. Prin planul de reorganizare Elcen, aprobat de către creditorii Elcen şi confirmat de judecător, s-a înaintat soluţia ca această sumă de 3,7 miliarde de lei să fie actualizată la 1,095 miliarde de lei, datorită faptului că suma de 3,7 miliarde de lei este în litigiu. Şi, fiind o sumă în litigiu, evaluatorul a actualizat-o la 1,095 miliarde de lei“, a explicat administratorul Elcen.

Tudor Popescu, expert în Energetică: „Tot ce este peste 120 de lei – maximum 140 de lei gigacaloria la uşa apartamentului e furt. E proastă administrare sau administrare hoaţă.”

Creţu a dat asigurări că „nu va exista nici o sincopă la producerea de energie termică“. „Vom funcţiona în continuare şi, în funcţie de ceea ce se va vota în Consiliul General, săptămâna viitoare, de decizia pe care o va lua judecătorul sindic, vom lua toate măsurile, astfel ca să nu fie periclitată distribuţia de energie termică”.

 

Spre faliment cu Bucureştiul sau nu?

Tot sistemul acesta perdant de termoficare nu duce Capitala spre faliment? „Este o prostie incomensurabilă”, crede Tudor Popescu.

Aceasta deoarece, în viziunea specialistului, „din toate variantele de termoficare ale unui oraş, termoficarea prin cogenerare e de departe cea mai rentabilă”.

Popescu aminteşte o declaraţie făcută de administratorul Elcen. „Noi facem termoficarea pentru că utilizăm acelaşi gaz şi pentru electric, şi pentru termic”.

„Când vom împărţi costurile”, susţine expertul, „o analiză clară va duce la constatarea rentabilităţii şi la revitalizarea sistemului. E punctul de vedere al inginerilor. La ora aceasta, un singur om nu e întrebat ce se întâmplă cu termoficarea: proiectantul sistemului general, de la ISPE”.

 

Moscova societică nu crede în termoficarea descentralizată 

Institutul de Studii şi Proiectări Energetice e o veche entitate, creată cu 63 de ani în urmă. ISPE a pus la punct concepţia generală a sistemului. Ceea ce nu spune specialistul e că a făcut-o pe modelul de prin anii ’50 al termoficării Moscovei, capitala URSS.

Proiectantul cogenerării propriu-zise este ICPET – Institutul de Echipamente Termoenergetice. „Echipamentele proiectate de ICPET, aşa vechi, sunt de două ori mai rentabile decât centrala de pe perete”, susţine Tudor Popescu, referindu-se la microcentralele de apartament.

„Tot ce este peste 120 – maximum 140 de lei gigacaloria la uşa apartamentului e furt. E proastă administrare sau administrare hoaţă”, afirmă expertul în Energetică.

3,7 miliarde de lei este datoria totală a Radet către Elcen.

Câtă apă se mai duce din reţeaua RADET zilnic? „Este vorba despre 2.000 de tone de apă agent termic pe oră, vârf de pierderi atins anul acesta, ceea ce înseamnă 170.000 de lei pierdere zilnică. 48.000 de tone de apă pe zi - pierderi în pământul pe care este construit Bucureştiul”, a declarat pentru RL Tudor Popescu.

La ora aceasta, Elcen pompează cu toate staţiile de prelucrare a apei inclusiv ceea ce se pierde în pământ. Această pierdere reprezintă un sfert din căldura care se duce de la Elcen spre RADET şi se decontează în contul subvenţiei pe care trebuia să o plătească Primăria, care este proprietarul reţelei.

Comentarii

loading...